Prețurile carburanților în România au atins praguri record, motorina depășind 10,99 lei pe litru, iar benzina trecând de 10 lei pe litru, sub pretextul conflictului din Orientul Mijlociu. O analiză critică a pieței arată însă o realitate deranjantă: o lipsă cruntă de concurență reală între marii distribuitori și o predispoziție a „experților” de a lansa scenarii apocaliptice bazate pe simple ipoteze externe.
Aliniere aproape perfectă a prețurilor la pompă
Deși companiile petroliere invocă dinamica pieței libere și cotațiile internaționale, cifrele arată mai degrabă un comportament de cartel. Diferențele de preț între marile rețele din România sunt insignifiante, aproape ridicole:
-
- La motorină: Între cel mai ieftin operator (Petrom/Socar – 10,91 lei) și cel mai scump (Lukoil – 10,99 lei) există o diferență de doar 8 bani pe litru.
- La benzină: Rompetrol vinde cu 10,13 lei, în timp ce Petrom cere 9,99 lei — o variație de doar 14 bani.
Această uniformitate sugerează că benzinăriile își ajustează tarifele în bloc, penalizând asimetric consumatorul final. Pentru un simplu plin de 50 de litri, românii scot din buzunar cu până la 136 de lei mai mult față de perioada pre-conflict, un șoc financiar absorbit integral de populație, în timp ce profiturile companiilor din energie rămân protejate.
Jocul scenariilor de criză: Cât de fundamentate sunt „prognozele” speculative?
Pe fondul acestei tensiuni, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a analizat pentru cotidianul „Adevărul” un scenariu ipotetic: posibilitatea ca SUA să interzică exporturile de distilate petroliere. Deși măsura nu a fost adoptată și este doar o simplă propunere pe masa oficialilor americani, discursul public tinde să capitalizeze frica de noi scumpiri.
La o analiză riguroasă a datelor prezentate de acesta, corelațiile par forțate:
-
- Datele sunt asimetrice: Analiza compară volume din perioade diferite (livrările SUA din august cu importurile UE din iulie), generând procente orientative (22%, respectiv 8%), care riscă să distorsioneze percepția reală asupra dependenței Europei de motorina americană.
- Soluțiile de piață sunt ignorate: Chiar dacă SUA ar bloca exporturile (reprezentând doar 5% din cererea globală), piețele internaționale sunt flexibile. Comercianții s-ar reorienta rapid către alte surse, iar rafinăriile europene ar crește producția, fapt ce reduce probabilitatea unui deficit real.
Alarmismul alimentează scumpirile la pompă
Titlurile de tipul „motorina poate ajunge la 16,8 lei în cel mai pesimist caz” acționează adesea ca o profeție autoîmplinită. Chiar dacă președintele Asociației Energia Inteligentă subliniază pentru Adevărul că acestea sunt doar exerciții matematice și nu prognoze oficiale, simpla lor propagare pregătește psihologic consumatorul pentru ce este mai rău.
În final, piața românească de carburanți reacționează instantaneu la zvonurile de creștere (în doar una-două săptămâni, conform estimărilor), dar dă dovadă de o rigiditate extremă când vine vorba de ieftiniri, transformând orice volatilitate geopolitică într-o oportunitate de maximizare a profiturilor pe seama șoferilor.
Foto – criticarad.ro – scop ilustrativ
