Procesiunea pe „Drumul Crucii”
După Slujba Ceasurilor care s-a săvârșit în biserica nouă a mănăstirii, soborul de de slujitori și pelerinii prezenți au plecat în procesiune pe „Drumul Crucii”, făcând câte un popas la fiecare dintre cele 14 cruci, unde s-au citit pericope evanghelice și s-au înălțat rugăciuni.
La două dintre popasuri părinții: Protos. Dr. Nicolae Tang, lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad și Protos. Dr. Iustin Popovici, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Aradului, ambii vieţuitori în această Sfântă Mănăstire, au rostit cuvinte de învăţătură în care au vorbit despre această frumoasă tradiție ce se păstrează la această mănăstire. Părintele Nicolae a vorbit despre cele trei feluri de cruci, potrivit părinților duhovnicești ai Bisericii: crucea exterioară, crucea interioară și crucea desăvârșirii.
Părintele Iustin, făcând referire la tematica anului comemorativ în care ne aflăm, dedicat sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), dar și a canonizării a 16 sfinte din poporul nostru, a vorbit despre femeia creștină – purtătoare de cruce și lumină în lume.
Totodată, Părintele Iustin, amintind că este al 17-lea an în care Sfânta Lumină de la Mormântul Domnului ajunge și-n țara noastră, a îndemnat credincioșii să participe la Slujba Învierii și să ducă această lumină în casele lor și la mormintele celor plecați, în special a mamelor și femeilor creștine, ca întreaga noastră țară să se transforme într-un Ierusalim luminos.
Tradiția „Drumul Crucii” la Mănăstirea Hodoș-Bodrog
La Mănăstirea Hodoș-Bodrog, această tradiţie dăinuie de aproape un secol (mai precis din anul 1925), de pe vremea episcopului Grigore Comșa, rânduiala constând pe atunci doar din meditaţii şi pe parcurs s-au adăugat unele cântări specifice Săptămânii Mari.
Din anul 2000, procesiunea se face pe drumul de la mănăstire spre satul Bodrogul Nou, drum pe care au fost amplasate 14 cruci, fiecare având câte o icoană cu una din cele paisprezece opriri, conform mărturiilor Sfintei Scripturi și ale Sfintei Tradiții, și anume:
- prima oprire: interogatoriul și condamnarea la moarte;
- a doua oprire: arcada „Ecce Homo”, unde Iisus a luat crucea;
- a treia oprire: Prima cădere a lui Iisus sub povara Crucii;
- a patra oprire: întâlnirea lui Iisus cu Mama Sa;
- a cincea oprire: întâlnirea cu Simon din Cirene;
- a șasea oprire: întâlnirea dintre Iisus și Veronica;
- a șaptea oprire: Drumul Crucii întretăiat de Cardo Maximus;
- a opta oprire: a doua cădere a lui Iisus sub povara Crucii;
- a noua oprire: a treia cădere a lui Iisus sub povara Crucii;
- a zecea oprire: dezbrăcarea lui Iisus de hainele Sale;
- a unsprezecea oprire: pironirea pe Cruce;
- a doisprezecea oprire: Răstignirea și Moartea lui Iisus;
- a treisprezecea oprire: coborârea de pe Cruce
- și cea de-a paisprezecea oprire: mormântul și locul Învierii lui Hristos.
„Drumul Crucii”, pe lângă faptul că este un ritual bisericesc apreciat cu multă evlavie de credincioși, a devenit o tradiție foarte cunoscută în aceste părți ale țării, credincioșii participând trupește și sufletește, ca o jertfă adusă lui Dumnezeu pentru a primi ajutor la cererile lor și iertare de păcate. Această tradiţie a fost dusă şi în alte părţi de către părinţi care au fost vieţuitori la Mănăstirea Hodoş-Bodrog şi mai apoi au devenit stareţi la alte mănăstiri, precum: Feredeu, Hadâmbu, din Iaşi şi Schitul Straja, din Hunedoara.
Printre cei care au străbătut în această zi Drumul Crucii s-au aflat credincioși din județele apropiate, dar și români care muncesc în străinătate și care în aceste zile s-au întors acasă, pentru a sărbători Paștile alături de familiile lor.
Mănăstirea Hodoș-Bodrog este considerată cea mai veche așezare monastică din țara noastră, cu viață monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, după cum reiese dintr-o diplomă dată de Regele Bela al III-lea al Ungariei, iar informațiile unor istorici vorbesc despre existența unor călugări greci încă din secolul al XI-lea.
Tradiția spune că mănăstirea a luat ființă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioșii au construit o biserică. Pentru a confirma datele tradiției, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum și Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, la care, de secole, credincioșii din câmpia Aradului și mai de departe vin aici spre a se închina icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pentru a rosti rugăciuni și pentru reculegere spirituală.
În exteriorul bisericii, pe zid, este o inimă din piatră, iar credincioşii se opresc aici pentru că au credinţa că, dacă îşi lipesc urechea de piatră, se aud bătăi de inimă.
Mănăstirea Hodoş-Bodrog mai deţine şi o bogată colecţie de icoane, numeroase cărţi vechi şi de alte obiecte de patrimoniu din secolele al XIV-lea şi al XIX-lea. Cel mai valoros obiect fiind Icoana Maicii Domnului, care datează de când este mănăstirea.
Diac. Adelin-Ștefan Rusu
Text preluat de pe site-ul Arhiepiscopiei Aradului
