Un proiect inițiat de viceprimarul Ilie Cheșa și grupul de consilieri locali ai partidului din care face parte, a stârnit un val de discuții pe rețelele sociale.
De la mișto-uri la adresa viceprimarului s-a ajuns la jigniri la adresa consilierului local Csilla Aur, și majoritatea comentatorilor au luat în derâdere proiectul, ei fiind, de altfel, mari specialiști în centrale termice.
Dar nu despre persoane sau partide ne-am propus să punctăm aici (partidele în povestea asta nu contează deloc și, dacă nu pot să susțină un asemenea proiect ar fi bine măcar să nu-și saboteze oamenii), ci să înțelegem proiectul în sine ca să-i înțelegem utilitatea și beneficiile. Ar fi ideal ca toți consilierii locali și inclusiv primarul Călin Bibarț să fie conștienți că un asemenea proiect este vital pentru Arad și să încerce să conlucreze pentru implementarea lui cu raportare la beneficii, să nu se piardă în detalii inutile sau dispute între partide, pentru că, în primul rând consilierii locali și edilul sunt în slujba cetățenilor și, în plan secund, a partidului. Și, cel mai important, să găsească soluții legale ca acest proiect să fie implementat de specialiști pe această nișă, din afara României.
Cu mult înainte de a fi în discuție un astfel de proiect la nivel de Arad, în perioada de carantină totală pe motiv de pandemie, când printre puținele modalități de a nu o lua razna împreună cu valul pe tema virusului era să cauți cu totul alte subiecte de urmărit sau alte direcții de documentare, am descoperit o serie de materiale pe teme inginerești, printre care și unul pe tema unei centrale producătoare de energie termică și electrică pe bază de deșeuri solide și despre care se spunea că este implementată cu succes în Țările Nordice.
Cum știm cu toții cum stă Aradul și la capitolul gestionării deșeurilor, mă gândeam că ar fi firesc să se încerce implementarea unui astfel de sistem în Arad care să rezolve cel puțin două probleme fundamentale ale noastre:
1) eterna problemă cu subvențiile pentru CET și
2) parțial haosul de la stația de sortare a municipiului și să elimine gropile de gunoi improvizate și alte probleme subsecvente.
Sincer, am aruncat atunci la categoria „vise” o asemenea posibilitate. Până recent, când cineva și-a asumat să aducă în discuție o asemenea posibilitate.
Este de înțeles oarecum faptul că noi, arădenii, nu mai avem încredere în administrație și în proiectele propuse de aceasta. După 20 de ani de țepe și proiecte imaginare, este un impuls firesc. Ce nu este totuși firesc, este incapacitatea de a filtra informații, de a ne documenta pe cont propriu pentru a putea combate un proiect etc.
Este de înțeles și că o armată de oameni să fie împotriva unui asemenea proiect pentru că își pierd locurile calde de muncă de la CET, pentru că da, în cazul în care acest proiect va fi implementat, masa votanților angajați la CET (cu tot ce implică) va fi istorie.
Așadar, E.D.A – CENTRALĂ PENTRU GESTIONAREA DEȘEURILOR SOLIDE ȘI PRODUCEREA DE ENERGIE TERMICĂ ȘI ELECTRICĂ ÎN ARAD
Prin adoptarea unei astfel de tehnologii, deșeurile nu numai că nu vor mai genera probleme de mediu și amenzi pentru nerespectarea legislației comunitare, dar vor putea contribui la dezvoltarea durabilă a economiei locale și la reducerea consumului de combustibili fosili, prin generarea de energie termică și electrică. Și asta în condițiile în care Comisia Europeană a demarat încă din 2017 proceduri de infringement împotriva României pentru nerespectarea normelor UE privind gestionarea şi prevenirea generării de deşeuri. Dacă ne referim numai la deşeurile menajere, în România, conform datelor din 2017, 97% ajung la groapa de gunoi, iar acest procentaj trebuia deja să fie redus sub 50% pentru a nu plăti penalități în sumă de 500.000 euro zi.
Centrala pentru gestionarea deșeurilor solide și producerea de electricitate în Arad se va construi lângă instalațiile CET Arad fără a genera riscuri de mediu sau de sănătate locuitorilor.
În prezent, arădenii plătesc numai pierderi de circa 15 milioane euro/an cauzate de exploatarea CET Arad și sub 15% din deșeurile arădenilor sunt sortate și valorificate.
Prin punerea în funcțiune a unei asemenea centrale, cele 15 milioane de euro/ an vor rămâne în bugetul local al municipiului. Mai mult, toate celelalte costuri suplimentare deloc neglijabile ca valoare, taxe de cogenerare și inclusiv amenzi de mediu vor fi eliminate.
O prezentare sumară a avantajelor unei asemenea centrale
-Generează energie termică la costuri scăzute, iar arădenii vor plăti cel mai mic preț din țară pe gigacalorie;
– Reducerea masivă a cantității și volumului de deșeuri nereciclabile. Incinerarea reduce cantitatea de deșeuri cu 80%-85%;
– Incinerarea deșeurilor în centrale cu recuperare de energie (WtE Plant) ajută la reducerea emisiilor;
– Incinerarea deșeurilor generează caldură și electricitate, printr-un procedeu rapid;
– Cenușa rezultată din incinerare va fi folosită în fabricarea materialelor de construcții sustenabile, cum ar fi asfaltul.
Rezultate obținute din valorificarea deșeurilor solide municipale
- Cele aproximativ 220 tone de deșeuri solide colectate zilnic în Municipiul Arad pot fi transformate în: ü26,5 MW/zi energie termică (abur), respectiv ü8,4 MW/zi energie electrică
2. În urma arderii a 220 tone deșeuri rezultă aproximativ 43 tone de cenușă.
Cenușa obținută din incinerarea deșeurilor va fi folosită ca materie primă pentru producerea de materiale de construcție (asfalt, panouri fonoabsorbante, parapeți beton).
Chiar dacă unele informații legate de acest proiect sunt confidențiale în acest moment
trebuie menționat faptul că au avut loc deja o serie de discuții cu un consultant finlandez specializat pe acest tip de proiect și care și-a arătat disponibilitatea de a-l materializa în Arad, indicând un termen de finalizare de 2 ani. Mai mult, viceprimarul Ilie Cheșa care și-a asumat acest proiect a fost invitat în Finlanda pentru a vizita împreună cu consultantul una dintre centralele construite de acesta, invitație pe care a acceptat-o.
Și, mai important, există surse de finanțare certe pentru proiect, trebuie numai ca cineva să-și dorească să-l facă…
Alte centrale de acest tip folosite cu succes în Europa
Și în Copenhaga există o asemenea uzină care procesează deșeuri de la 550.000 de locuitori ai capitalei daneze, și de la câteva zeci de mii de birouri, magazine și sedii de companii. În schimb produce căldură și electricitate pentru aproximativ 150.000 de locuințe. La fel ca și CET Arad, funcționa această termocentrală anii ’70, care, însă, a fost complet retehnologizată, astfel că nu emite în atmosfera nici un fel de noxe.
Mai mult, danezii au profitat la maxim și au completat cu un proiect de complex sportiv, amplasând pe acoperișul înclinat al uzinei o pârtie artificială de schi. Pârtia coboară de la 85 de metri înălțime, este structurată pe trei trasee, cu grade diferite de dificultate. Nu lipsesc nici teleschiurile și este acoperită cu un material special, putând fi folosită în orice anotimp.
O centrală în Zabrze, Polonia și în Kaunas, Lituania
Compania finlandeză Fortum a investit și în două centrale noi de utilizare a deșeurilor pentru energie: o centrală în Zabrze, Polonia utilizand RDF (combustibil derivat din deșeuri urbane și industriale), biomasă și cărbune și o centrală în Kaunas, Lituania utilizând deșeuri urbane sortate și deșeuri industriale drept combustibili. Proiectul din Kaunas este realizat în parteneriat cu compania de utilități lituaniană Lietuvos Energija. În anul 2013 Fortum a inaugurat prima centrală pe bază de deșeuri din Țările Baltice, în Klaipeda – Lituania.
