Pentru a noua lună consecutiv, Pământul împinge la limită înregistrările globale de căldură — luna februarie, iarna în ansamblu și oceanele lumii stabilind noi recorduri de temperatură ridicată, potrivit agenției climatice a Uniunii Europene Copernicus.
Anul trecut, Pământul a depășit recordurile anuale de căldură la nivel global, apropiindu-se de pragul de încălzire convenit la nivel internațional și prezentând noi semne ale unei planete în pericol, după cum a raportat marți agenția europeană pentru climă.
Potrivit agenției europene pentru climă Copernicus, anul trecut, temperatura Pământului a depășit nivelurile preindustriale cu 1,48 grade Celsius (2,66 grade Fahrenheit), apropiindu-se periculos de mult de limita de 1,5 grade Celsius stabilită în acordul climatic de la Paris din 2015. Acest prag are ca scop atenuarea celor mai grave consecințe ale schimbărilor climatice.
Cele mai recente recorduri din această serie de schimbări climatice includ temperaturile de la suprafața mării care nu au fost doar cele mai ridicate din februarie, ci au eclipsat orice altă lună înregistrată, depășind recordul din august 2023 și fiind încă în creștere la sfârșitul lunii. Iar luna februarie, precum și cele două luni de iarnă anterioare, au urcat cu mult peste pragul stabilit la nivel internațional pentru încălzirea pe termen lung, a raportat miercuri Copernicus.
În februarie 2024, temperatura medie a fost de 13,54 grade Celsius (56,37 grade Fahrenheit), depășind cu aproximativ o optime de grad recordul anterior, stabilit în 2016. Analiza Copernicus a indicat că luna februarie a înregistrat o anomalie de temperatură de 1,77 grade Celsius (3,19 grade Fahrenheit) în comparație cu sfârșitul secolului al XIX-lea. În special, doar luna decembrie a anului precedent a depășit luna februarie în ceea ce privește abaterea față de nivelurile preindustriale pentru luna respectivă.
Acordul de la Paris din 2015 a avut ca obiectiv limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit) sau mai puțin. Deși datele lunare ale Copernicus nu se aliniază cu precizie cu pragul de la Paris, care este calculat pe perioade mai lungi, acestea relevă faptul că ultimele opt luni, începând cu iulie 2023, au depășit pragul de 1,5 grade.
Cercetătorii în domeniul climei atribuie o mare parte din căldura record schimbărilor climatice provocate de om, în principal de emisiile de dioxid de carbon și metan provenite din arderea combustibililor fosili. În plus, un fenomen natural cunoscut sub numele de El Nino, caracterizat prin încălzirea în Pacificul central, contribuie la creșterea temperaturilor globale prin redistribuirea căldurii dinspre ocean spre atmosferă.
Jennifer Francis, climatolog la Woodwell Climate Research Center, a remarcat impactul semnificativ al fenomenului El Nino în curs de desfășurare de la jumătatea anului 2023, subliniind că, deși El Nino ridică de obicei temperaturile globale, amploarea recordurilor de temperatură care sunt spulberate este îngrijorătoare. În plus, Francis a evidențiat tendința persistentă de încălzire în regiunea arctică, care depășește media globală și declanșează diverse repercusiuni ecologice și climatice.
Francesca Guglielmo, cercetător senior în domeniul climei la Copernicus, a remarcat că temperaturile oceanice record înregistrate dincolo de regiunea Pacificului, unde El Nino își exercită de obicei influența, indică un fenomen mai amplu, dincolo de variabilitatea naturală.
Temperatura la suprafața mării în Atlanticul de Nord a atins un nivel record – comparativ cu data specifică – în fiecare zi, timp de un an întreg, începând cu 5 martie 2023, „adesea cu marje aparent imposibile”, potrivit cercetătorului tropicalist Brian McNoldy de la Universitatea din Miami.
Aceste alte zone oceanice ,,sunt un simptom al căldurii captate de gazele cu efect de seră care se acumulează de-a lungul deceniilor„, a declarat Francis într-un e-mail. ,,Acea căldură iese acum la suprafață și împinge temperaturile din aer în teritorii neexplorate„.
,,Aceste temperaturi anormal de ridicate sunt foarte îngrijorătoare„, a declarat Natalie Mahowald, climatolog la Universitatea Cornell. ,,Pentru a evita temperaturi și mai ridicate, trebuie să acționăm rapid pentru a reduce emisiile de CO2.”
Aceasta a fost cea mai caldă iarnă inregistrată vreodată cu aproape un sfert de grad, depășind 2016, care a fost, de asemenea, un an El Nino. Perioada de trei luni a fost cea mai mare depășire a oricărui sezon față de nivelurile preindustriale în cadrul înregistrărilor Copernicus, care datează din 1940.
Francis a declarat că, pe o scară de la 1 la 10 a gradului de gravitate a situației, ea acordă ceea ce se întâmplă acum ,,Un 10, dar în curând vom avea nevoie de o nouă scală, deoarece ceea ce este un 10 astăzi va fi un cinci în viitor, dacă societatea nu poate opri acumularea de gaze care captează căldura„.
Deși observațiile efective datează de mai puțin de două secole, mai mulți oameni de știință susțin că dovezile provenite din inelele copacilor și din carote de gheață sugerează că aceasta este cea mai caldă perioadă în care a fost Pământul în ultimii 100.000 de ani.
Surse:
