RESTITUIRI | Interviu neconvenţional cu Helmut Duckadam, eroul de la Sevilla

helmut duckadam
Distribuie:

Acest „Interviu neconvenţional cu Helmut Duckadam, eroul de la Sevilla”, a fost realizat în urmă cu 20 de ani, în anul 2004, pe vremea când acesta era președintele Partidului Noua Generație (PNG) – organizația Arad. Interviul l-am publicat la acea vreme în ziarul Adevărul de Arad.


Helmut Duckadam: Dacă nu te disciplinezi în folosul echipei, până la urmă, aceasta te elimină”


– Domnule Helmut Duckadam, de ce aţi renunţat la Statele Unite, ţara tuturor posibilităţilor, şi v-aţi reîntors în România? Oferă ţara de origine mai multe posibilităţi?

Helmut Duckadam: Într-adevăr, am emigrat în Statele Unite împreună cu soţia şi fiica câştigând acest drept la loteria vizelor şi m-am stabilit în Phoenix-Arizona unde am stat patru luni. De acolo am ajuns la Chicago fiind invitat la un turneu de fotbal organizat de comunitatea română. Pentru a locui decent în Phoenix mi-am vândut unele proprietăţi de aici şi mi-am cumpărat o casă frumoasă în Scottsdale, un foarte elegant cartier. Casa m-a costat 250 mii dolari, dar evident m-am împrumutat şi de la bancă. Dar iată, m-am întors în România pentru a face politică.

– Poate să fie politica o „afacere” rentabilă?

Helmut Duckadam: Nu ştiu cât de rentabilă poate fi. Eu sunt mai nou în politică, cochetez cu ea de vreo 3-4 ani şi nu pot spune că până acuma a fost o „afacere”, cum spuneţi dumneavoastră. Dar orice om are nişte ţeluri în viaţă şi eu cred că dacă am reuşit în fotbal pot reuşi şi în politică. Ţelul meu este să ajung în Parlamentul României iar mai apoi în Parlamentul Europei.

– Cum aţi ajuns în P.N.G., partidul lui Gigi Becali?

Helmut Duckadam: Eu am fost simpatizant al PRM dar nu am fost membru decât al PUR, circa doi ani de zile. Gigi Becali a preluat Partidul Noua Generaţie şi cum eu am în continuare o anume afinitate pentru Steaua, deci şi pentru Becali, în urma discuţiei pe care am avut-o cu dânsul am hotărât să mă alătur lui şi sper să ducem partidul în Parlamentul României.

– Dar să ne întoarcem în America unde au rămas soţia şi fiica.

Helmut Duckadam: Da, ele au rămas să muncească acolo, pentru că niciunde nu se poate trăi fără muncă. Amândouă lucrează într-un supermarket, dar acum în toamnă vor susţine un examen pentru a putea practica coafura, meseria lor de bază. Si tot acolo se află mai nou şi soacră-mea. Mai vreau să adaug că în 29 decembrie fac 25 de ani de căsnicie şi pe lângă fata de 22 ani mai am şi un băiat de 24 ani, aici în România, şi care iată, astăzi, 2 octombrie, se căsătoreşte.

– În Arad pe cine mai aveţi?

Helmut Duckadam: Părinţii mei trăiesc în Semlac şi bineînţeles aici la Arad îmi sunt prietenii şi mai ales trecutul de care nu mă pot despărţi.

– Şi cum vă descurcaţi fără soţie şi fiică alături?

Helmut Duckadam: Am fost de multe ori plecat de acasă în timp ce jucam fotbal şi am învăţat să mă descurc singur. Imi prepar singur mâncarea, e drept feluri mai simple precum cremvurşti şi pui la cuptor. Dacă am chef de o ciorbă merg la restaurant. Mai greu mă descurc cu călcatul. In viaţă dacă vrei să reuşeşti mai faci şi sacrificii.

-In America trăiesc mulţi români.Cum v-aţi înţeles cu ei?

Helmut Duckadam: Bine, aş putea spune. Prin urmare PNG chiar are două organizaţii în SUA. Una cu 30 de membri în Chicago şi alta cu 20 în Phoenix, dar din păcate, există şi acolo acea invidie obişnuită printre români.

-In timpul liber ce vă place să faceţi?

Helmut Duckadam: Am şi hobyuri dar, din păcate, timpul pentru aşa ceva îmi este foarte limitat. Imi plac
foarte mult pescuitul şi vânătoarea.

-Câte kilograme a avut cel mai mare peşte pescuit?

Helmut Duckadam: Anul acesta am realizat recordul personal: un crap de 15 kilograme. Pot demonstra asta cu
o poză. La vânătoare recordul îl deţin cu un mistreţ de 22o kg, împuşcat în pădurea Ceala. Din păcate la vânătoare nu am mai fost de vreo doi ani din cauza problemelor pe care le am la genunchi.

– Sunteţi perceput ca un om calm, cu multă stăpânire de sine, calităţi demonstrate în finala de la Sevilla. Chiar nu vă enervaţi deloc?

Helmut Duckadam: Calmul este doar aparent, eu fiind din zodia berbecului. Mă enervez şi eu ca toţi oamenii, dar când ies în lume am grijă să mă stăpânesc. Cel mai mult mă deranjează minciuna, apoi obrăznicia şi tupeul exagerat.

– Punctualitatea vi se numără printre calităţi?

Helmut Duckadam: Eu sunt foarte punctual. Dar pot să-i înţeleg şi pe ceilalţi. Cunoaşteţi acea anecdotă în care atunci când toboşarul îi cheamă pe sătenii lui la şedinţă românilor le spune să fie prezenţi la 6, ungurilor la 6,30 iar nemţilor la 7, că atunci începe.

– Ce alte calităţi v-au asigurat succesul de până acum?

Helmut Duckadam: Nu mi-a fost niciodată frică de muncă. Şi mai am, zic eu, ambiţie şi perseverenţă. Sigur, am şi defecte ca orice om.

– Si ce v-aţi reproşa?

Helmut Duckadam: Increderea prea mare în oameni şi sinceritatea cu care mă exprim şi care uneori deranjează. Nici atunci când am fost la Steaua nu am putut băga capul în nisip să mă fac că nu văd. Le-am spus ce cred şi generalilor şi miniştrilor

– Ce calităţi aţi moştenit din vremea când jucaţi fotbal?

Helmut Duckadam: Munca în echipă şi disciplina.Dacă nu te disciplinezi în folosul echipei până la urmă aceasta te elimină.

– Ce personaj istoric vă place cel mai mult?

Helmut Duckadam: Din istoria României cel mai mult îmi place Ion Antonescu. Iar din istoria mai recentă a lumii, Bill Clinton. Mi-au displăcut în schimb cei fără coloană vertebrală. În privinţa aceasta l-am apreciat pe Ceauşescu care a reuşit să ducă o politică externă independentă.

– La ce gen de filme vă uitaţi?

Helmut Duckadam: La filmele cu mafioţi. Pentru că acolo am văzut pe lângă fapte reprobabile şi un fantastic cult al familiei. Protejarea familiei este mai mult decât necesară astăzi când se întâmplă atâtea. Şi să ştiţi că PNG-ul promovează valorile familiei aşa cum îi stă bine unui partid creştin –democrat.

-Apropo de creştinism, din ce cult faceţi parte?

Helmut Duckadam: Eu sunt evanghelic. Sigur, îmi reproşez că nu prea merg la Biserică. De altfel îmi mai reproşez două lucruri. Nu suport spitalul şi cimitirul. Cu toate că cea mai dragă fiinţă mi-a fost bunica nu am fost la mormântul ei de 10 ani.

-Vă temeţi de ceva?

Helmut Duckadam: Mi-e frică de avion. Groaznic de frică.

-Si cum aţi putut călători aşa mult?

Helmut Duckadam: Luam cu mine două sticluţe de whisky. De fapt îmi este frică de înălţime. La Chicago am urcat până la etajul 95, la un restaurant, dar eu am stat la 10 metri de balustradă neavând curajul să mă apropii să privesc cum trebuie panorama. Intr-adevăr am călătorit mult, în 67 ţări. Acum călătoresc pe aici prin judeţul Arad. De fapt numai aici mă simt acasă.

-Domnule Duckadam, vă mulţumim că ne-aţi dat prilejul să-l cunoaştem de aproape pe cel care într-o frumoasă seară de mai ne-a adus atâta bucurie, atunci când asemenea stare era greu de obţinut.


Helmuth Duckadam, biografie

Duckadam rămâne în istoria fotbalului european şi mondial, după ce a apărat toate cele patru penalty-uri ale finalei ale finalei Cupei Campionilor Europeni, contra Barcelonei, scor 2-0, disputată la Sevilla, pe 7 mai 1986. Ajuns la Steaua în 1982, Duckadam a avut parte de o carieră scurtă.

Duckadam a fost nominalizat în 1986 la câştigare a Balonului de Aur, în celebrul an 1986, când s-a clasat pe locul 8.

„Un om cu un curaj şi o determinare cum rar se văd pe terenul de joc, Duckadam a evoluat pentru clubul nostru între 1982 şi 1986, iar momentul său de vârf l-a reprezentat câştigarea Cupei Campionilor Europeni, pe 7 mai 1986, în celebra finală de la Sevilla, cu FC Barcelona, scor 2-0, când a apărat toate cele patru lovituri de la 11 metri.

Performanţa sa din acea seară magică de la Sevilla este înscrisă în Cartea Recordurilor, dar şi, pentru eternitate, în sufletele suporterilor roş-albaştri!”, a scris clubul Steaua București în social media.

Născut în 1 aprilie 1959 la Semlac, judeţul Arad, Helmuth Duckadam a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 cu Steaua şi a fost de două ori campion al României, în 1985 şi 1986.

El a făcut primii paşi în fotbal la echipa Semlecana, iar în 1974 a ajuns la Şcoala Sportivă Gloria Arad. Trei ani mai târziu, a debutat ca portar la Constructorul Arad, în Divizia C, pentru ca peste un an să fie transferat de UTA, echipă la care şi-a făcut apariţa în prima divizie pe 17 septembrie 1978, într-un meci pierdut în deplasare cu CS Târgovişte.

După patru sezoane la UTA, Duckadam a fost transferat de Steaua Bucureşti. A fost supranumit „Eroul de la Sevilla”, după ce în finala Cupei Campionilor Europeni cu FC Barcelona a apărat toate cele patru lovituri de departajare, executate de Alexanco, Pedrazza, Alonso şi Marcos. Performanţa reuşită de Helmuth Duckadam pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan din Sevilla este înscrisă în Cartea Recordurilor.

În acelaşi an în care a câştigat Cupa Campionilor, Duckadam a suferit o operaţie la braţul drept care l-a forţat să se retragă din activitate, la vârsta de 27 de ani.

 

În total, are 133 de apariţii în Divizia A, 13 în Cupa României şi nouă în Cupa Campionilor Europeni. La echipa naţională a României a avut două selecţii.


Citește și: DOLIU ÎN LUMEA SPORTULUI | Legendarul Helmut Duckadam s-a stins la doar 65 de ani


 

Categorie: Dialoguri, Restituiri
Etichete: eroul de la sevilla, Helmut Duckadam
Distribuie:
Articolul anterior
„Caravana filmelor“, la Cinematograful „Solidaritatea“ din cartierul Gai
Articolul următor
Horoscop | Taurii trebuie să fie atenți la deplasări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie