PHNOM PENN E o dimineață caldă de miercuri. Am închiriat o mașină, să ne ducă în capitala Cambodgiei. Sunt patru sute de kilometri până acolo, deci plecăm foarte devreme, pe la cinci și jumătate. Și, ca orice călătorie care îți schimbă viața, și aceasta a început foarte frumos și liniștit. Șoferul se numește Pho, are un jeep, cred că e Toyota, vechi dar confortabil. O rupe puțin în engleză, dar mergem mai mult pe ghicit conversațional. Aflu că e de la țară, dintr-o familie numeroasă, că are 30 de ani, e căsătorit și are două fete. E analfabet,…
0
Cambodgia – între paradis și infern (2)
SIEM REAP ȘI FUNDURI DE GĂINĂ Am gustat, ajunși la sălașul nostru, o mostră de bucătărie khmeră autentică. E vorba de mâncarea lor națională, numită amok (fără nici o legătură cu îngrozitoarea boală din Indonezia). E, în fond, un pește de râu, fiert în lapte de cocos și mirodenii blânde, cu mult lemongrass și frunze de limetă kaffir, totul înăbușit într-o frunză de banan. Bucătăria khmeră este, ciudat, foarte blândă. Nimic din condimentele super iuți ale thailandezilor sau vietnamezilor. E foarte asemănătoare cu poporul khmer, blândă și de bun simț. Influența franceză este puternică, se mănâncă baghete și…
CAMBODGIA – între paradis și infern (1)
CAMBODGIA – ÎNTRE PARADIS ȘI INFERN (1) ȚARA FĂRĂ MONEZI Am mers în Cambodgia deoarece e o veche obsesie de-a mea. Și pentru că am muncit un an ca să ajung acolo. De la început pot spune că a fost, probabil, cea mai minunată și cumplită experiență din viața mea. Am străbătut aproape întreaga țară, și am sărit de la agonie la extaz și înapoi la distanță de minute. Cambodgia îți asaltează simțurile într-un fel unic. A merge acolo înseamnă că trebuie să fii pregătit să plângi, dar și să te bucuri, și toate astea la maxim. Așa…





