Neguri Mă răsucesc într-o spirală de fum oasele îmi zvâcnesc și se strâng ca într-un corset de iarbă trădată deasupra infinita negură toarnă gaz peste rădăcini albe pe Bulevardul Colentina imaginare linii trasează fericirile aflate sub semnul întrebării mult zgomot pentru o felie de aer pur secetă și ramuri scheletice la capătul dinspre Obor întâmplări străvezii și zâmbetul încremenit al unei pisici care a încheiat recitalul tuturor poeziilor pentru toate cele nouă vieți   Ploi Peste fețele inerte privim adânc, pe fereastră și plouă cu gânduri bine ascunse suntem suflete încorsetate de plâns vin iezi timpurii și se adapă din…