Arădenii au fost invitați marți, 10 martie 2026, în Sala de Arte a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol”, la vernisajul expoziției de fotografie „Versiunea 6.0”, semnată de fotograful Mircea Boran. Evenimentul a adus în prim-plan o retrospectivă a unui parcurs artistic de jumătate de secol și o întâlnire între generații, între fotografia tradițională și noile forme de expresie digitală.
Expoziția marchează o etapă simbolică pentru artistul originar din Lipova, care a început să fotografieze în urmă cu aproape 50 de ani. De-a lungul timpului, Mircea Boran și-a consolidat reputația în fotografia artistică, participând la peste 200 de saloane naționale și internaționale, în țări precum Ungaria, Turcia, Spania, Italia, Belgia, Franța, Serbia, Polonia sau China. Lucrările sale explorează atât estetica lumii înconjurătoare, cât și dimensiunea umană a realității, fiind apreciate pentru sensibilitatea și echilibrul compozițional.
Membru al Foto Club Arad din 1990, Mircea Boran a parcurs treptat toate etapele implicării în viața clubului, de la secretar și cenzor până la funcția de președinte, pe care o ocupă din 2008. În 2009 a devenit membru al Asociației Artiștilor Fotografi din România.
Pe lângă activitatea artistică, Boran a avut un rol constant în promovarea fotografiei ca formă de cultură și educație. A organizat, din 2009, Salonul Național – devenit ulterior Internațional – Ars Fotografica, ajuns anul trecut la ediția a XXV-a. De asemenea, a colaborat cu Centrul Cultural Județean Arad pentru organizarea Salonului Internațional de Fotografie Turistică AR TUR.
În paralel, artistul s-a implicat activ în formarea tinerilor pasionați de fotografie, organizând cursuri gratuite pentru elevi și studenți, dar și școli de vară dedicate inițierii în acest domeniu. În total, peste o mie de participanți au trecut prin aceste programe educative.
Un element distinctiv al expoziției „Versiunea 6.0” este colaborarea cu fiul său, Robert Andrei Boran. Acesta aduce în proiect o dimensiune contemporană, prin muzică, artă generativă și experimente vizuale realizate prin programare și tehnologii bazate pe inteligență artificială.
Într-un dialog despre această colaborare, Mircea Boran a explicat că legătura dintre cele două demersuri artistice există atât tehnic, cât și simbolic
„Fotografia digitală, până la urmă, este tot o prelucrare a imaginii prin intermediul programelor. Eu nu sunt adeptul unei prelucrări foarte puternice, dar orice fotografie digitală trebuie editată. Acolo există deja o punte tehnică între ceea ce fac eu și ceea ce face el”, spune artistul.
Diferența apare însă la nivelul instrumentelor: dacă fotografia lui Boran pornește din realitate și din experiența directă a imaginii, lucrările lui Robert Andrei Boran se bazează pe algoritmi și pe generarea vizuală prin cod.
„Mulți confundă ceea ce face el cu grafică pe calculator. De fapt, el construiește aceste imagini prin programare, nu doar folosind un program grafic”, explică fotograful.
Mircea rememorează și începuturile fotografiei sale, într-o perioadă în care procesul era mult mai complex decât astăzi. În anii ’70, fotografia presupunea film, developare chimică și un timp lung de așteptare până la rezultatul final.
„Aveai un film de 36 de poziții și nu vedeai nimic până nu developai. Abia atunci îți dădeai seama dacă fotografia era bună sau nu. Era ca și cum ai fotografia cu ochii legați.”
Trecerea la fotografia digitală a schimbat radical modul de lucru. Posibilitatea de a vedea instant rezultatul și de a experimenta mult mai mult a deschis noi direcții creative. Cu toate acestea, el consideră că tehnologia nu poate înlocui componenta esențială a artei.
„Nu este suficient să faci o fotografie, fie ea pe film sau digitală. Imaginea trebuie să spună ceva. Trebuie să pui și ceva din sufletul tău”, afirmă el, referindu-se inclusiv la noile tehnologii bazate pe inteligență artificială.
Prin această expoziție, Mircea Boran propune publicului nu doar o selecție de imagini, ci și o invitație la reflecție asupra felului în care arta evoluează odată cu tehnologia, fără a pierde dimensiunea umană care o definește.
Identitatea vizuală a expoziției a fost realizată de artista Monica Szentes, iar vernisajul a fost prezentat de prof. drd. Ioana Nistor.
