Cuprins
1. Ce termen au acum proiectele PNRR
2. Absorbția de 86% și cele peste 5.300 de contracte
3. Împrumuturile fără dobândă din trezorerie
4. Componentele C5, C10 și C15
5. Ce riscă beneficiarii care nu se încadrează
Surse
Proiectele PNRR gestionate de Ministerul Dezvoltării au primit un nou termen de finalizare. Ordinele de ministru publicate în Monitorul Oficial mută data-limită pentru implementare și decontare la 31 august 2026. Este a treia prelungire din acest an.
Calendarul inițial prevedea 30 iunie. A urmat 31 iulie. Acum, sfârșitul lunii august. Fiecare amânare a fost motivată prin ritmul lent al șantierelor și prin blocajele de la decontare.
1. Ce termen au acum proiectele PNRR
Ministerul Dezvoltării a decis prelungirea termenului pentru implementarea și finalizarea decontărilor investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit Agerpres.
Termenul se aplică ambelor etape: execuția lucrărilor și transmiterea facturilor spre rambursare. Un proiect terminat fizic, dar nedecontat până la acea dată, rămâne fără acoperire din fonduri europene.
Ministerul cere beneficiarilor să depună urgent cererile de rambursare, inclusiv celor care au contractat deja împrumuturi din trezorerie.
2. Absorbția de 86% și cele peste 5.300 de contracte
Rata de absorbție a fondurilor pentru investițiile aflate în administrarea ministerului este de 86%. Obiectivul declarat este apropierea de 100% până la închiderea programului.
Decizia vizează peste 5.300 de contracte de finanțare. Este vorba despre școli, sisteme de apă și canalizare, rețele de termoficare, drumuri locale și clădiri publice reabilitate energetic.
Volumul acesta explică presiunea de calendar. Proiectele PNRR nu pot fi reeșalonate individual, pentru că termenul european de închidere a mecanismului rămâne fix.
3. Împrumuturile fără dobândă din trezorerie
Guvernul a instituit prin ordonanță de urgență un mecanism temporar de finanțare. Autoritățile locale cu proiecte în stadiu avansat pot lua împrumuturi fără dobândă, folosind sume disponibile temporar din componenta de împrumut a PNRR.
Mecanismul nu atrage resurse suplimentare de pe piețele financiare și nu generează costuri pentru primăriile beneficiare, potrivit G4Media. A doua ordonanță permite plăți directe către beneficiarii finali.
În practică, statul avansează banii pentru ca șantierele să nu se oprească din lipsă de lichiditate. Rambursarea urmează după decontarea europeană.
4. Componentele C5, C10 și C15
Contractele vizate aparțin componentelor C5 — Valul Renovării, C10 — Fondul Local și C15 — Educație. Sunt cele trei linii prin care banii europeni au ajuns cel mai direct la primării și consilii județene.
C5 finanțează reabilitarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale. C10 acoperă mobilitate urbană, iluminat public, spații verzi și digitalizare. C15 finanțează construcția și dotarea de școli, creșe și campusuri.
Proiectele PNRR din aceste componente sunt și cele mai numeroase, și cele mai fragmentate. Un singur judeţ poate avea zeci de contracte active simultan.
5. Ce riscă beneficiarii care nu se încadrează
Un contract nefinalizat până la termen nu mai poate fi decontat din PNRR. Costurile rămân în sarcina bugetului local, care trebuie să acopere diferența din surse proprii sau din alte programe.
Pentru primăriile mici, expunerea este semnificativă. Un proiect de câteva zeci de milioane de lei poate depăși bugetul anual de investiții al comunei.
Opinie, marcată ca atare: succesiunea de trei prelungiri într-un singur an arată că problema nu este calendarul, ci capacitatea administrativă de execuție. Proiectele PNRR au fost contractate în ritm mult mai rapid decât pot fi construite.
