[ACTUALIZARE] (10.01.2023):
În ședința CJA de luni, 9 ianuarie, președintele Iustin Cionca a recunoscut eroarea și a anunțat că textul gravat pe cele cinci totemuri amplasate la intrările în județul Arad va fi refăcut. Nu e rău, dar e penibil pentru că, dacă nu ar fi apărut în presă, greșit ar fi rămas.
„Nu voi mai accepta ca, de acum înainte, o investiție a Consiliului Județean să fie recepționată fără a fi verificată înainte”, a declarat Cionca, lăsând de înțeles că nimeni nu a fost curios să vadă cum arată totemurile de 570.000 de lei înainte să recepționeze lucrarea. Nu a făcut însă nicio precizare cu privire la sancționarea vreunui funcționar pentru faptul deja consumat.
***
Agramații și-au făcut din TABU, TOTEM
Când dai din bani publici 573.127,25 lei + TVA pe ceva și te mai și lauzi cu asta, măcar asigură-te că scrii corect, încât să nu atragi atenția de la prima citire. Cu ghilimelele aiurea (deși nici măcar nu se impuneau), fără diacritice și cu virgulă între subiect și predicat așa intrăm în județul Arad. Pentru că aici nu numai politica se face după ureche, ci și regulile gramaticii se aplică în funcție de politician. Grav este că nimeni dintre cei care au semnat recepția nu a observat greșelile.
Cică „aceste «porți de intrare» în județ înseamnă cartea de vizită a Aradului, o primă impresie a celor care ne vizitează județul”. Așadar „Bun Venit” în cel mai agramat județ din țară!
Ce este virgula?
Conform definiției din DEX, virgula este un semn de punctuație care delimitează grafic unele propoziții în cadrul frazei și unele părți de propoziție în cadrul propoziției sau un semn întrebuințat pentru a arăta când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale.
Cea mai simplă regulă:
Virgula nu se pune între subiect și predicat și nici înainte sau după conjuncția coordonatoare copulativă! Virgula poate fi pusă în condițiile în care în comunicarea de bază intervine o comunicare suplimentară (apoziţie), care necesită izolarea prin virgule.
Ce sunt ghilimelele?
Ghilimelele (sau semnele citării) sunt semne grafice pereche, folosite de regulă pentru a marca un fragment reprodus întocmai după cum a fost spus sau scris de cineva. Ele se plasează la începutul și la sfârșitul pasajului citat, indiferent de lungimea acestuia, deși unele stiluri de redactare pot prevedea și alte reguli. Ghilimelele se pot folosi și în alte scopuri, de exemplu pentru a marca o denumire, un titlu, o ironie etc.
Forma grafică a semnelor citării și regulile care le stabilesc uzul diferă de la o limbă la alta. Forma standard a ghilimelelor în limba română este „…”
În ciuda uzului variat, din 1995 forma standard a ghilimelelor folosite în limba română este „…” (99 jos, 99 sus) despre care Academia Română afirmă că este singura formă admisă.
Cât despre diacritice,
punerea în circuitul public, de către instituțiile statului, a textelor scrise incorect în limba română, în special din cauza nefolosirii corecte a diacriticelor, compromite respectivele instituții ale statului.
***
[COMUNICAT DE PRESĂ – CJ Arad]
Aradul are noi totemuri, la cinci intrări în județ
Patrimoniul Consiliului Județean se va întregi cu includerea celor cinci totemuri construite anul trecut, care sunt situate la intrarea în județul Arad, două dinspre Bihor (Berechiu și Craiva) și trei dinspre Timiș (Secusigiu, Zăbrani și Birchiș). Valoarea totală a acestor investiții se ridică la 573.127,25 lei.
„Am construit cinci totemuri, în puncte de intrare în județul nostru pentru a da un aspect îngrijit, plăcut și modern Aradului și, de asemenea, pentru a facilita orientarea conducătorilor auto. Aceste «porți de intrare» în județ înseamnă cartea de vizită a Aradului, o primă impresie a celor care ne vizitează județul.
Am modernizat și sunt în curs de modernizare, în ultimii șase ani, circa 750 de kilometri de drumuri județene, dar trebuie să ne îngrijim și de aspectul estetic al acestora. Iar totemurile construite fac parte din imaginea pe care dorim să o creăm Aradului, începând de la porțile de intrare în județul nostru”, a precizat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.
La majoritatea intrărilor de pe drumurile naționale și județene, panourile rutiere existente datează din perioada 1970-1989, fiind învechite moral, depersonalizate și deteriorate de intemperii și vandalizări. Era necesar ca intrările în județ să fie semnalizate prin structuri sau edificii-simbol amplasate pe drumurile județene, cu menirea să-i întâmpine pe cei care intră în județ, transmițând totodată un mesaj cu accent pe specificul și istoria locului.
Biroul de presă al CJA