O familie din satul Cil, comuna Almaș, a trecut duminică prin momente extreme, după ce un trăsnet a lovit acoperișul casei în care locuiau șase suflete, locuința fiindu-le, practic, desființată, iar refacerea ei implicând timp și costuri pe care nu și le permiteau.
Dacă acest eveniment s-ar fi petrecut pe o stradă din centru Aradului, suntem convinși că ar fi fost relatat pe toate canalele media locale și naționale, iar la acest moment probabil că familia lovită negocia cu un samsar de terenuri mutarea într-o garsonieră de pe Tarafului și probabil s-ar fi ales inclusiv cu o amendă pentru că locuința nu avea paratrăsnet.
Doar că „la țară”, valorile umane cum ar fi empatia, dorința de a face o faptă bună exact atunci când e nevoie de ea sau – ce e rău în asta?! – modul pozitiv de a face campanie electorală – nu au luat foc și ele, așa încât o grupă de oameni inimoși (chiar nu contează „de la ce partid” în ecuația asta!) au rezolvat, efectiv, situația, punând „mână de la mână” banii de care e nevoie pentru repararea casei și conjugându-și eforturile pentru ca familia lovită de hazard să poată reveni la o viață normală… poate chiar puțin mai bună decât cea de dinainte (cu o plus-valoare adăugată de gestul umanitar).
Iată postarea de pe contul de facebook al lui Vasile Pacșa
„În timpul furtunii de ieri (duminică, 26 august – n.red.), un trăsnet a lovit acoperișul casei unei familii din localitatea Cil, județul Arad. Acoperișul casei unde locuia o familie cu patru copii (doi băieței gemeni și doua fete, ambele studente) a fost,din păcate, ars în întregime, în ciuda eforturilor depuse , atât de vecini și rude, cât și de pompieri.
Imediat după producerea nefericitului eveniment, eu împreuna cu Ginuțu Costea, primarul comunei Almaș , membri ALDE Almaș , dar și oameni de bine din comună, ne-am mobilizat reușind să facem următoarele:
Primăria Almas va asigura bușteanul necesar.
Eu voi asigura prelucrarea bușteanului și transportul acestuia . De asemenea, am convenit cu toții ca fiecare să facă donații directe familiei pentru achizționarea țiglei și a celorlalte materiale necesare.
Cu aceste câteva zeci de mii de lei, sperăm să ajutăm familia să treacă mai ușor peste acest necaz , iar părinții să se poată ocupa în continuare de educația celor patru copii minunați.”
