O descoperire recentă stârnește atât entuziasm, cât și îngrijorare în rândul biologilor și al iubitorilor de gastronomie: crevetele oriental de apă dulce (Macrobrachium nipponense), o specie originară din Asia, a fost identificat în apele României. Inițial descoperiți pe brațul Chilia al Deltei Dunării la finalul anului 2020, acești creveți par să-și fi extins deja arealul, fiind semnalați în amonte de Galați.
Specia a fost introdusă în fostul spațiu sovietic pentru acvacultură, ca hrană pentru crapii chinezești, iar ulterior s-a dovedit valoroasă și pentru consum uman. Din cauza unor inundații, populațiile de creveți s-au răspândit în ecosistemele naturale și au început să se adapteze la noi medii. Aurel Năstase, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” (INCDDD), explică faptul că acești creveți ar fi migrat pe Nistru până în Marea Neagră, iar de acolo, prin apa salmastră din nord-vestul Mării Negre, au urcat pe Dunăre.
Crevetele asiatic de apă dulce este o specie cu potențial invaziv. Femelele pot depune până la opt ponte pe an, ceea ce permite o creștere rapidă a populației. În plus, acești creveți sunt purtători de boli pentru care racii autohtoni nu au dezvoltat imunitate, ceea ce ar putea pune în pericol speciile indigene. Fiind omnivori cu o dietă preponderent carnivoră, creveții asiatici concurează cu racii pentru hrană și pot consuma icrele unor specii de pești.
În Delta Dunării, prezența unor prădători naturali precum știuca, șalăul, somnul, vidra și păsările ihtiofage (cormorani, corcodei, egrete) contribuie la menținerea unui echilibru ecologic. Protejarea acestor specii și a habitatelor lor este esențială pentru a preveni o expansiune necontrolată a creveților asiatici.
Deși prezența acestei specii ridică semne de întrebare din punct de vedere ecologic, există și un aspect pozitiv: creveții asiatici de apă dulce sunt apreciați pentru gustul lor și pot fi recoltați sustenabil, asemenea racilor. Aceștia se curăță mai ușor și pot deveni o resursă alimentară valoroasă, reducând astfel impactul asupra ecosistemului.
Sursa: Rețeaua pentru Natură Urbană
