Curtea de Conturi a efectuat un audit al performanței privind adăposturile de protecție civilă din România. Planificarea și execuția auditului s-au realizat în perioada aprilie-noiembrie 2024, în vederea obținerii de probe suficiente și adecvate, care să ofere o bază rezonabilă pentru constatări și concluzii. Raportul a fost finalizat și publicat oficial la sfârșitul lunii martie 2025. Constatările și concluziile sunt sumbre.
În caz de necesitate, românii sunt pe cont propriu și se vor baza exclusiv pe instinctul lor de supraviețuire
Capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv 5,19% (989.507 persoane), dacă se iau în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente (19.053.815 persoane). La nivelul Aradului, doar 1,66 % din populația județului s-ar putea refugia în adăposturi de protecție civilă.
Din raportul Curții de Conturi:
Activitatea de adăpostire nu a reprezentat o prioritate în strategia de securitate națională și nici nu a fost elaborată o strategie privind activitatea de adăpostire a populației în situații de conflict armat.
După zeci de ani de indiferență, primele discuții pe tema adăposturilor de protecție civilă au apărut în contextul izbucnirii războiului din Ucraina și, mai aplicat, în 2022, când la solicitarea instituției Avocatul Poporului, autoritățile responsabile au efectuat analiza adăposturilor de protecție civilă existente.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o hotărâre cu privire la adăpostirea populației, respectiv Hotărârea nr.31/07.09.2023 privind adoptarea unor măsuri de protecție pe teritoriul național din imediata vecinătate a zonei de conflict din Ucraina. Prin această hotărâre a fost dispusă o măsură punctuală, pentru asigurarea adăpostirii populației din județul Tulcea, la nivelul localităților Plauru și Ceatalchioi, și care a constat în edificarea de spații de protecție. Măsura a avut caracter de urgență.
Contextul geopolitic actual, caracterizat printr-un climat tensionat și de insecuritate în zona apropiată țării noastre, impune luarea măsurilor necesare asigurării protecției civile, activitate componentă a sistemului securității naționale.
Ca atare, subiectul adăpostirii populației în situații de conflict armat a revenit în atenția țărilor din Europa, începând cu anul 2014.
Sistemul național de adăpostire
Adăpostirea este una dintre măsurile specifice de protecție a populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și de patrimoniu, pe timpul ostilităților militare și al situațiilor de urgență, împotriva efectelor acestora.
Neconsolidarea Sistemului național de adăpostire pentru asigurarea adăpostirii populației și a conducerii politice în caz de conflict armat, precum și a protecției bunurilor materiale și a valorilor culturale, ar putea genera vulnerabilități majore la adresa securității naționale și a capacității de acțiune într-o situație de protecție civilă.
ADĂPOSTURILE DE PROTECȚIE CIVILĂ ÎNTRE REALITATE ȘI NECESITATE | Lipsa condițiilor necesare protejării populației în situație de conflict armat indică nevoia reproiectării sistemului național de adăpostire
De ce a efectuat Curtea de Conturi acest audit?
Contextul geopolitic actual caracterizat printr-un climat tensionat și de insecuritate generează preocupări legitime cu privire la asigurarea protecției civile în România, activitate componentă a sistemului securității naționale. Una dintre măsurile specifice de protecție a populației pe timpul ostilităților militare și împotriva efectelor acestora este adăpostirea. Nu se cunoaște cu exactitate în ce măsură capacitatea de adăpostire existentă în România acoperă necesarul de adăpostire a populației.
Obiectivele auditului:
Evaluarea măsurii în care:
-managementul activității de adăpostire încaz de conflict armat a fost eficient;
-adăposturile de protecție civilă suntfuncționale și pot fi utilizate în situație deconflict armat;
-adăposturile de protecție civilă care compun Sistemul național de adăpostire sunt suficiente pentru adăpostirea populației în caz de conflict armat.
Recomandările Curții:
- Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin DSU, va elabora și aproba Concepțianațională a adăpostirii populației în situațiede conflict armat, ca activitate pe timp depace de pregătire a adăpostirii populației;
- Ministrul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), în calitate de vicepreședinte al CNSU,va iniția demersuri pentru organizarea șiactualizarea evidenței adăposturilor deprotecție civilă și a adăposturilor simple (alte spații de adăpostire);
- În conformitate cu atribuțiile pe care leare la nivelul Comitetului Național pentruSituații de Urgență, Ministrul Afacerilor Interne și șeful DSU va iniția organizareaunui grup de lucru pentru analiza fondului deadăpostire existent și stabilirea criteriilor deselectare a adăposturilor care urmează să fiereabilitate.
Ce a constatat Curtea de Conturi:
Actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict armat, mai ales în zonele dens populate.
Activitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian nu a reprezentat o prioritate în strategia de securitate națională și nici nu a fost elaborată o concepție privind modul în care, pe timp de pace, se face pregătirea adăpostirii populației în situație de conflict armat.
Reglementările privind activitatea de adăpostire a populației în caz de conflict armat și dotarea majorității adăposturilor de protecție civilă și a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor `70.
Unele componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență (SNMSU) nu au asigurat un management eficient al activității de adăpostire a populației în situație de conflict armat.
În România nu se cunoaște numărul total al adăposturilor de protecție civilă și al adăposturilor simple (alte spații de adăpostire) care se pot amenaja în situația unui conflict armat.
Cele mai multe autorități publice locale nu au inventariate spațiile de adăpostire.
Capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente (19.053.815 persoane).
Din totalul de 5072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2543 sunt neoperaționale (50,14%).
Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3711, sunt construite înainte de anul 1990, iar jumătate din adăposturile existente nu îndeplinesc condițiile de funcționalitate.
Unele structuri ale statului (consilii locale, instituții publice, operatori economici etc.) cu atribuții și responsabilități în administrarea adăposturilor publice, dar și unii administratori ai adăposturilor private nu asigură condițiile necesare protejării populației și creșterii rezilienței comunității în situații de conflict armat.
Adăpostirea populației în alte țări europene
Auditul a colectat informații din mediul online despre situația adăposturilor de protecție civilă din alte state europene. De exemplu, în Finlanda datele prezentate pe site4-ul Ministerului de Interne referitoare la fondul de adăpostire au evidențiat faptul că cele 50.500 de adăposturi, cu o capacitate de 4,8 milioane de persoane, ceea ce acoperă peste 87% din populația totală a țării estimată la 5,58 milioane de locuitori.
Modelul elvețian este și mai performant5. În Elveția, încă din anul 1960, a existat obligativitatea construirii de adăposturi anti-război și, în prezent, oferă o protecție a locuitorilor săi de peste 100%, prin cele 9 milioane de locuri disponibile la o populație totală de 8,85 milioane persoane. În legea federală elvețiană privind protecția populației și protecția civilă se prevede: „fiecare locuitor trebuie să dispună de un adăpost la care să se poată ajunge în timp util de la domiciliul său” și „proprietarii sunt obligați să construiască și să echipeze adăposturi în toate clădirile rezidențiale noi”. (vezi AICI ANEXA 1 la raportul de audit – detalii privind adăpostirea populației în alte țări).
Lipsa reglementărilor legale
În calitate de autoritate de reglementare în domeniul protecției civile, IGSU avea obligația să elaboreze și/sau actualizeze documentele care reglementează activitatea pentru organizarea și planificarea acțiunilor necesare pentru evacuare și adăpostire în caz de conflict armat.
Dintre documentele de reglementare vizate a fost modificată și adoptată doar hotărârea privind categoriile de construcții la care este obligatorie realizarea de adăposturi de protecție civilă, precum și a celor la care se amenajează puncte de comandă de protecție civilă.
Referitor la această reglementare privind construirea de adăposturi de protecție civilă în cadrul construcțiilor noi cu o suprafață mai mare de 600 mp, deși au fost emise avize de protecție civilă, unii investitori/dezvoltatori nu au respectat condițiile inițiale aprobate pentru construcția de adăposturi de protecție civilă, astfel încât la recepția lucrării nu au mai fost solicitate autorizațiile de protecție civilă de la IGSU.
În acest sens sunt necesare reglementări privind recepția execuției lucrărilor la clădirile noi care să includă criterii privind construirea adăposturilor de protecție civilă și obligativitatea autorizării lor de către IGSU.
Controlul de stat în domeniul protecției civile
Controlul de stat în domeniul protecției civile se realizează prin activități de reglementare, avizare, autorizare, atestare, recunoaștere, verificare și control și se exercită prin Inspecția de Prevenire din structura IGSU, respectiv prin inspecțiile de prevenire din cadrul inspectoratelor județene și al municipiului București, în scopul aplicării unitare a prevederilor legale pe întreg teritoriul României.
Activitatea de control exercitată de IGSU pe linia adăpostirii constă în verificarea respectării normelor și instrucțiunilor tehnice privind adăposturile de protecție civilă de către administratorii/proprietarii acestora, norme tehnice specifice adăposturilor de protecție civilă bazate pe legislația din anii 1971, 1972 și 1999 care nu includ prevederi actualizate conform standardelor moderne de proiectare, securitate și protecție.
Adăposturile existente sunt folosite pentru alte destinații, în special pentru depozitare
Multe dintre adăposturile de protecție civilă, în special cele aflate în clădirile de blocuri și clădiri administrative vechi construite conform reglementărilor/normelor tehnice în vigoare nu mai sunt funcționale, iar pentru reabilitarea și operaționalizarea lor este necesară o analiză complexă a structurii de rezistență și a instalațiilor aferente.
În cadrul vizitelor efectuate au fost identificate adăposturi de protecție civilă, care, în timp de pace, au fost utilizate pentru alte destinații, cum ar fi spații de depozitare bunuri și materiale (mobilier, biciclete si echipamente sportive, conserve, sticle și borcane, butoaie, electrocasnice, obiecte sanitare, anvelope etc.), depozite pentru arhivă, manuale, rechizite, echipamente electronice, birotică sau instrumente muzicale, astfel încât nu există posibilitatea de eliberare a spațiilor în maximum 24 de ore, în situații de urgență, contrar prevederilor art.45 alin. (6) din Legea nr.481/2004, republicată.
De asemenea, au fost identificate cazuri de recompartimentare a adăposturilor pentru a putea fi utilizate ca boxe, au fost montate rafturi în interior, au fost construiți pereți, montate uși (unele încuiate cu chei sau lacăte) sau a fost blocat accesul în adăposturi și schimbată destinația spațiilor.
Capacitatea de adăpostire la nivel național
Din cele 5072 de adăposturi, 3711 adăposturi au fost construite anterior anului 1990, ceea ce înseamnă că 73% din adăposturile de protecție civilă au peste 35 de ani vechime.
Comparativ cu evidența din anul 2013, la 31.12.2023 numărul adăposturilor de protecție civilă a scăzut cu 31,68%, astfel: de la 7424 în 2013, la 5072 în 2023.
Repartizarea pe județe, municipii, orașe, comune și sate a celor 5072 de adăposturi de protecție civilă, operative și neoperative, și gradul de operaționalizare la data de 31.12.2023 sunt prezentate în graficele detaliate în Anexa nr. 3 și Anexa nr. 4.
Din cele 5072 de adăposturi publice și private, 2529 de adăposturi sunt operative, iar repartizarea acestora pe județe este:
Capacitatea de adăpostire în 25 de județe este de sub 1%.
10 municipii reședință de județ din România au capacitatea de adăpostire a populației într-o situație de conflict armat de sub 1%.
Capacitatea de adăpostire la nivelul județului și municipiului Arad
Județ ARAD – populație 410.143 de persoane / număr adăposturi 89 / capacitate 6.824 de persoane, adică 1,66 % din populația județului.
MUNICIPIUL ARAD – populație 145.078 de persoane, adăposturi 89/ capacitate 6.824 de persoane, adică 4,70 % din populația municipiului.
Responsabili de managementul protecției civile
În România, managementul protecției civile se asigură de către componentele SNMSU, iar activitatea de protecție civilă este coordonată de prim ministru, în calitate de președinte al CNSU. Activitatea este condusă prin ministrul afacerilor interne și coordonată prin DSU.
SNMSU este organizat de autoritățile administrației publice și se compune dintr-o rețea de organisme responsabile și structuri abilitate în managementul situațiilor de urgență, constituite pe niveluri sau domenii de competență și dispune de infrastructura și resursele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin.
Și administrația locală are responsabilități în domeniul protecției civile
Implementarea măsurilor cuprinse în planurile de măsuri este responsabilitatea CJSU, a CLSU, proprietarilor și a administratorilor adăposturilor de protecție civilă.
Prefectul urmărește îndeplinirea măsurilor de protecție civilă la nivelul UAT, prezintă consiliului județean sau CGMB, după caz, propuneri de completare a sistemului de înștiințare și alarmare a populației, a fondului de adăpostire, a bazei materiale și alte măsuri de protecție a populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și a mediului și totodată, exercită controlul aplicării măsurilor în situațiile de protecție civilă.
Primarul, pe lângă alte atribuții privind protecția civilă, dispune măsuri și controlează modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colective de către administratorii acestora.
Sunt administrații locale care, în urma analizei din 2024, au introdus o taxă de protecție civilă, care reprezintă un procent din valoarea impozitului pe clădiri, banii strânși urmând a fi folosiți doar pentru refacerea adăposturilor de protecție civilă din comunitate. Mai mult, pentru construcțiile noi, cu o suprafață mai mică de 600 de metri pătrați, a fost stabilită o taxă procentuală din valoarea autorizației de construire, mai mică decât taxa de protecție civilă, pentru că cei cu clădiri de peste 600 de metri pătrați sunt obligați să construiască adăposturi de protecție civilă.
La Arad, deși s-au stabilit taxe pentru tot felul de copii și fițuici, nu a fost stabilită nicio taxă pentru refacerea adăposturilor de protecție civilă din comunitate.
VEZI INTEGRAL RAPORTUL DE AUDIT AL CURȚII DE CONTURI
Adăposturile de Protecție Civilă by www.criticarad.ro
Sursa foto: reporteris.ro
Articol asociat:
