Asistăm cu toții, neputincioși, la catastrofa din educație – fenomen asociat cu pandemia de coronaviroză care afectează aproximativ 2,8 milioane de elevi (conform datelor oficiale) care au început școala în 13 septembrie și, implicit, pe familiile lor: adică pe TOATĂ LUMEA.
Parcă ne-am întors în timp, la debutul pandemiei când în afară de „nu suntem pregătiți”, „nu avem materiale”, „ne-a luat prin surprindere inamicul nevăzut -necunoscut” etc. nu ni se comunica mai nimic relevant. După un an și jumătate de panică și haos pandemic nu s-a schimbat nimic în România. Încă suntem în faza când singura soluție pentru gestionarea, iată, a valului IV, găsită de autorități este închiderea școlilor, pentru că într-acolo se-ndreaptă deciziile.
Este de neînțeles de ce testarea în școli nu a fost prioritară încă de la debutul pandemiei
(nu numai în școli, dar la acest segment facem referire acum) pentru a se putea desfășura cursurile în condiții de siguranță. Testarea elevilor și a profesorilor în fiecare zi de luni și de vineri ar fi eliminat din start orice risc și, împreună cu celelalte măsuri de siguranță impuse, ar fi creat un climat de siguranță pentru actul educațional. Pentru că, nu-i așa, interesul și scopul nostru comun ar fi trebuit să fie centrate pe „Școlile trebuie să fie printre ultimele instituții care se închid și printre primele care se redeschid”. Știm bine că nu s-a întâmplat deloc așa, cu toate consecințele negative (emoționale, psihice, educaționale) asupra elevilor.
Cum este inutil să mai analizăm de ce și ce nu s-a făcut, revenim în zilele noastre…
Recent (pe 30 august 2021), cu câteva zile înainte de debutul noului an școlar, un comunicat de presă comun lansat de OMS Europa, UNESCO și UNICEF a subliniat că închiderea școlilor a avut un „efect nefast asupra educației și bunăstării sociale și mintale a copiilor și tinerilor noștri”. Până acum, folosirea testelor de depistare a infecției cu COVID-19 era recomandată doar în cazul apariției unui focar dintr-o instituție de învățământ. OMS spune însă că aceste teste ar trebui să fie folosite de acum chiar și în absența simptomelor.
Pentru a menține școlile deschise și în siguranță, OMS, UNICEF și UNESCO au adoptat un set de opt recomandări, formulate de experții din cadrul Grupului Consultativ Tehnic (GCT) pentru Regiunea Europeană a OMS, cu privire la școlarizarea pe durata pandemiei de COVID-19. Acestea se adresează celor 53 de state membre din Regiunea Europeană a OMS, după cum urmează:
1.Școlile trebuie să fie printre ultimele instituții care se închid și printre primele care se redeschid.
2.Implementarea unei strategii de testare.
3.Asigurarea unor măsuri eficace de reducere a riscurilor.
4.Protejarea bunăstării mintale și sociale a copiilor.
5.Protejarea copiilor celor mai vulnerabili și mai marginalizați.
6.Îmbunătățirea mediului școlar.
7.Implicarea copiilor și a adolescenților în luarea deciziilor.
8.Implementarea unei strategii de vaccinare care să permită copiilor să continue școala.
Așadar, Implementarea unei strategii de testare în școli este prioritară.
Ce se face în România?
În primul rând, în România, autoritățile s-au rezumat la declarații, toată responsabilitatea gestionării crizei sanitare și în acest an școlar fiind pasată către conducerea unităților de învățământ. Testarea în școli a rămas la faza de intenție și declarații, în schimb se insistă agresiv pe vaccinare și n-a mai clarificat nimeni unde au dispărut cele 1, 15 milioane de teste alocate școlilor de care vorbea ministrul Sănătății Vlad Voiculescu, apoi Ioana Mihăilă și chiar ministrul educației, Sorin Cîmpeanu.
În al doilea rând, în România, autoritățile au început cu ultima (!!!) recomandare a OMS, cea a „Implementării unei strategii de vaccinare care să permită copiilor să continue școala.” De ce nu aplicăm măcar metoda „pas cu pas” (chiar a președintelui) și să luăm punctual recomandările OMS pentru menținerea școlilor deschise?
În prima zi de școală, DSP Arad a transmis următoarea adresă către ISJ, adresă redirecționată tuturor unităților școlare:
Pe scurt, singura preocupare a autorităților este cea legată de campania de vaccinare –
și nu contează prin ce metode se realizează. Nu contează nici că unitățile școlare au fost transformate în agenți ai vaccinării cu japca, nici că acest fapt nu face decât să învrăjbească părinții și cadrele didactice care sunt obligate să gestioneze campania de vaccinare în școli în relația cu elevii și părinții lor. Pentru că da, cadrele didactice sunt cele care efectiv aplică această circulară, DSP s-a spălat pe mâini trimițând adresa către ISJ, ISJ s-a spălat pe mâini redirecționând-o către conducerea școlilor, conducerea școlilor către diriginții claselor, diriginții claselor către părinți. Singurii care vor da piept direct și nemijlocit cu problema sunt diriginții, care, la rigoare, n-au nicio calificare s-o facă și singurii care vor avea efectiv de suferit sunt elevii. Pe grupurile de părinți acesta este mesajul de bază al începutului de an școlar:
sau formulat așa:
(aceste două exemple sunt de pe cele două grupuri de părinți din care personal fac parte, de la clase și școli diferite, fiind vorba de copii de ciclu gimnazial).
Și dacă această campanie de vaccinare în școli ar fi utilă, de ce, până la acel moment nu se realizează testarea?
De ce nu se face testarea independent de campania de vaccinare, pentru că niciuna n-o exclude pe cealaltă? De ce se face orice este posibil ca în cel mai scurt timp să se ajungă la acel indice de 6 la mie infectări și să fie corelat cu prezența fizică la cursuri pentru a avea motiv de a reintra în online? De ce, la fel cum a fost emisă Instrucțiunea nr. 232/07.09.2021 cu privire la vaccinare, nu a fost emisă și una cu privire la testare măcar pentru acest an școlar? Prea mult de ce și, din păcate, prea puține răspunsuri oficiale care nu face decât să întrețină nesiguranța și lipsa de încredere, chiar teoriile conspiraționiste și opoziția părinților la orice măsură luată de autorități. Și, toate astea exclusiv în dezavantajul elevilor și al actului educațional.
Despre testarea în școli am întrebat oficial la DSP Arad încă din luna august, iar răspunsul primit poate fi (re)citit în articolul asociat:
