Descoperire istorică de importanță majoră pentru lumea creștină, în İznik, Turcia

Acest hipogeu, identificat în cercetările din 2025, se numără printre cele mai deosebite artefacte descoperite în zonă, grație mormântului, frescelor și iconografiei sale. Reprezentarea lui „Iisus Bunul Păstor” de pe pereții camerei este considerată una dintre cele mai bine conservate din Anatolia. Construcția interioară, realizată din cărămidă și piatră brută, sporește valoarea arheologică a monumentului. În interior se află un kline (pat funerar) decorat cu motive vegetale și perechi de păsări. Pe acest kline se află trei morminte: două ale unor adulți și unul al unui bebeluș.

O expresie artistică rară a creștinismului timpuriu

Pe patul funerar apare pictat „Iisus Bunul Păstor”, înfățișat ca un tânăr cu un miel pe umeri. Imaginea amintește de sculpturile expuse în Muzeul Pio Cristiano din Vatican și de frescele din catacombele Priscilla, Petrus–Marcellinus și Domitilla din Roma.

Faptul că o asemenea reprezentare atât de bine păstrată nu a mai fost întâlnită până acum în Anatolia conferă monumentului o valoare excepțională pe plan internațional. Tema „Bunului Păstor” este o imagine recurentă în arta creștină timpurie, mai ales în decorarea mormintelor din perioada Imperiului Roman. Această iconografie combină simboluri din tradițiile greco-romane precreștine cu interpretări religioase creștine, dând naștere unui limbaj vizual distinct.

Pe latura lungă a camerei funerare, unde săpăturile continuă, au fost deja dezvăluite portrete de bărbați și femei nobile, așezați pe o bancă, reprezentări remarcabile pentru arta portretului. Lângă aceștia apar două figuri de servitori (sclavi), mai mici ca dimensiune, în posturi de asistenți.

Papa Leon al XIV-lea și Recep Tayyip Erdoğan, prezenți la marcarea descoperirii

Ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, l-a însoțit pe Papa Leon al XIV-lea în vizita sa în Turcia. Cu această ocazie, președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, i-a oferit Papei o pictură pe ceramică reprezentând descoperirea de la İznik.

O nouă destinație pe harta creștinismului timpuriu în Turcia

Deși în mormânt nu s-au găsit artefacte care să permită datarea exactă, stilul arhitectural, tehnica frescelor și analiza stilistică indică faptul că monumentul datează din secolul al III-lea d.Hr. Această descoperire completează traseele de pelerinaj creștin deja existente în Turcia.

Turcia găzduiește numeroase rute culturale importante pentru cei interesați de originile creștinismului. Un exemplu este Traseul Sfântului Pavel, care urmează călătoriile apostolului în Anatolia. Acesta se întinde pe aproximativ 500 km, din Perge până în Antiohia din Pisidia (Yalvaç), traversând drumuri romane antice, sate montane și păduri, oferind o experiență istorică și spirituală.

Un alt traseu renumit este Drumul celor Șapte Biserici ale Apocalipsei, menționate în Noul Testament. Rămășițele acestor biserici se află în regiunea Egeeană a Turciei, în locuri care au jucat un rol crucial în răspândirea creștinismului. Apostolul Ioan (Sfântul Ioan Evanghelistul) a trăit în Efes, unde se află una dintre aceste biserici. Tot aici se crede că se află și Casa Fecioarei Maria.

Capadocia și Demre – repere esențiale ale creștinismului timpuriu

Capadocia, cu peisajele sale stâncoase din centrul Turciei, a fost un refugiu pentru primii creștini persecutați de Imperiul Roman. Aceștia au săpat adăposturi și mănăstiri subterane, pe care le-au decorat cu fresce impresionante.

Pe coasta mediteraneană, orașul Demre (fostul Myra) păstrează moștenirea Sfântului Nicolae (cunoscut și ca Moș Crăciun), atrăgând vizitatori către vechea bazilică și pe urmele acestui sfânt de seamă al creștinismului timpuriu.

Sursa: Autoritatea pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Turcia (TGA)