Duminică seara, „Arena Botiș” din cartierul Bujac a fost gazda unei generații de excepție a fotbalului arădean. E drept că prima performanță notabilă de după ’90 a fotbalului din orașul Arad, a fost promovarea UTA-ei din 1993. Dar o echipă de juniori, crescută pe stadionul Strungul și mai apoi și pe bazele sportive folosite de UTA, s-a ridicat la cel mai înalt nivel în fotbalul românesc.
E vorba de echipa de juniori a clubului Romvest care în vara anului 1996 cucerea titlul de Campioană națională la juniori mari, într-o finală de neuitat cu Dinamo.
Fotbaliștii acelei generații au făcut apoi pasul spre UTA, de unde unii au ajuns și la alte cluburi de prim plan din primul eșalon. Utiștii vechi, dar și copiii ce deprind astăzi tainele fotbalului, îi cunosc pe mulți. Pentru că le-au fost sau le sunt sunt antrenori.
Sorin Botiș, stâlpul defensivei acelei echipe, dar mai apoi brav căpitan și longeviv jucător la UTA, a fost gazdă pentru cei ce au făcut parte din clubul Romvest, adoptați apoi de „Bătrâna Doamnă”. Au fost prezenți la „Întâlnirea de 30 de ani”, Ioan Ienciu, Marin Lupaș și Ionuț Burta, mentorii clubului de juniori și apoi conducători ai clubului UTA. A fost și Feri Tisza, eminentul antrenor care a lucrat de mici cu tinerii acelei generații. Iar din lotul „Romvest” s-au bucurat să se reîntâlnească foștii jucători Butunoi, Botiș, Felnacichi, Ciubăncan, Găman, Ardelean, Țicală, Mogoșanu, Todea, Kukucska, Mateaș, Turcan, Hărduț. Au lipsit motivat: Drăgan, Panin, Zaha, Ciba, Măduța și Grozav. S-a vărsat o lacrimă în memoria lui Baciu, dar și a colegului mai mic, Mărginean, trecuți prematur în eternitate.
Amintirile au curs apoi de la sine, băieții au fost FOTBALIȘTI, au fost și sunt UTIȘTI, știu și acum tainele acestui sport, deși nu îl mai joacă, decât așa, la Old Boys. Mă uit în poza de grup și mi se face și mie pielea de găină. Ce băieți faini, când au trecut cei 30 de ani de când îi aplaudam în fața primărie, prezentând fanilor arădeni trofeul de campioni la juniori? Cu fiecare aș fi avut ceva de povestit, dar l-am lăsat pe Adi Butunoi, căpitanul acelei echipe de excepție, fundaș stânga apoi la UTA, să transmită un mesaj în numele „Romvest 96”:
„Am fost primul club privat, datorită implicării celor trei conducători și al altor sponsori. A fost ceva unic pentru noi, o senzație nemaiîntâlnită. După 30 de ani Aradul a avut atunci o nouă campioană la juniori (n.a după cea a UTA-ei din 1966), iar arădenii s-au putut mândri cu noi și noi am făcut apoi cinste și glorie clubului UTA. Am vrut să fim și vom fi mereu un exemplu pentru cei tineri, înainte de bani există pasiune, muncă și dăruire. Mă simt onorat că am făcut parte din această echipă, că am avut asemena conducere și că am reprezentat cu cinste clubul UTA și Aradul în competițiile sportive. Doamne ajută la toată lumea!”.
Băieți, eu vă spun doar că ați fost tari! Ați fost fotbaliști, sunteți utiști! Respect generației voastre, să fiți sănătoși și băftoși. Și HAI UTA!
