Ilie Bolojan a anunțat ce măsuri vor fi luate de Guvern în ceea ce privește pensiile speciale și sistemul de salarizare a magistraților

Declarații de presă – Ilie Bolojan, 29.07.2025

• Vom asigura sprijinul financiar necesar pentru refacerea infrastructurii și cei care au avut case afectate sau care au avut de suferit.
• Așa cum știți, avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații.
• Avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite în PNRR, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute ca România să rezolve această problelmă.
• Toate cele trei componente: operaționalizarea AMEPIP, dar și privind transparența privind CA-urile, să le putem rezolva avem nevoie de fonduri.
• Dar, în afară de asta, ceea ce înseamnă în fapt urgența, rezolvarea acestei probleme are câteva elemente foarte importante.
• Unul care ține de echitatea socială, pentru că, în condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public și privat din România, pe contributivitate apare o nedreptate socială, datorită acestei diferențe foarte mari.
• De asemenea, rezolvarea acestei probleme, dar și a sistemului de salarizare din justiție ține de eficiența acestui sistem și ține de îmbunătățirea calității actului de justiție în România, pentru că se presupune și cred că este corect ca atunci când un om este la maturitatea vârstei profesionale, ceea ce cu siguranță înseamnă peste 45-50 de ani, după ce a acumulat o experiență importantă în profesie, să poată pune această experiență în serviciul public.
• Și cu siguranță, când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare, dacă clarificăm cadrul legal, dacă îmbunătățim și calitatea legislației, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de Justiție din România mult îmbunătățită.
• Pentru că unul din fundamentele unui stat este sistemul de justiție și este foarte important pentru România să avem un sistem de justiție funcțional, un sistem de justiție de încredere, un sistem de justiție eficient și independent.

Care sunt problemele acumulate în toți acești ani în zona de justiție? Și aș puncta doar trei dintre ele, care sunt foarte importante

• Pe componenta pe care v-am prezentat-o, una din problemele majore este ieșirea la pensie.
• Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile, la începutul acestui an, să semnez pensionări de magistrați.
• Suntem în situația în care două treimi, de exemplu, dintre magistrații din România, ies la pensie la 47, 48, 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă.
• Este vârsta maturității profesionale în orice domeniu și e doar o problemă de calitate, dar nu doar una de calitate.
• Este și o problemă de sustenabilitate.
• În anii următori, pentru că nu mai avem oameni care să înlocuiască oamenii experimentați din sistemele noastre publice care se pensionează prea repede, nu mai există oameni pe piața muncii.
• Generațiile care vin și intră practic în perioada activă sunt la jumătate sau și mai mici decât cele care ies în pensie sau urmează să iasă la pensie.
• Prin urmare, avem o criză a forței de muncă pe care cel puțin cei din sectorul privat o resimt foarte mult, dar și cei care sunt în sectorul public.
• această propunere vine să crească vârsta de pensionare și să elimine această problemă care s-a acumulat în acești.
• a doua problemă care este acumulată în acești ani este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu.
• Am avut două etape aceste acumulări negative.
• Am avut ani înainte de 2020, în care, practic, datorită formulei prevăzută în lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80 la sută din venitul brut, subliniez brut, în fapt, 80 la sută din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net.
• Deci, ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri în afara unor pensii private sau a altor forme în care cetățeanul aflat în activitate își plătește la un fond de pensie, pentru că vrea să aibă o pensie mult mai mare.
• Dar cel puțin pe componenta de net contributiv, nu există o astfel de situație.
• Am avut faza în care ne găsim astăzi, în care s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat, dar nu mai mult decât ultimul venit, a ceea ce înseamnă că, practic, în acești ani, pensiile în această zonă au fost la nivelul ultimului salariu și suntem în situația în care, dacă facem un calcul al unei pensii medie în sistemul de justiție, constatăm că acestea se ridică la aproximativ 24 de mii 25 de mii de lei, deci aproximativ 5.000 de euro net.
• Dacă faceți o comparație cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 și 600 de euro, ne dăm seama că este o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere în care pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât pe ultimul salariu.
• Astăzi, actuala prevedere ne duce în această direcție.
• De asemenea, a treia problemă pe care o avem în sistem, dar care nu este rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară și nu se poate face într-un termen foarte scurt.
• Estimez că se poate face până la toamnă, pe baza unui dialog cu sistemul de justiție.
• Avem deci legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare și care de multe ori au fost forțate în interpretarea lor.
• Această situație, care ține atât de calitatea legislației, dar și de interpretarea ei, ne-a adus în situația în care în ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțele din România, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale, care s-au bazat pe aspecte care țin de discriminare salarială.
• Faptul că la un Parchet special sunt salarii mai mari decât la un Parchet normal a fost considerată o discriminare pe acordarea de sporuri, despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de muncă pe așa numitul VRS, valoarea de referință sectorială, care înseamnă un indicator pe creșterea salariilor sau pe acte administrative care au fost validate prin hotărâri judecătorești.
• Cert este că, în urma acestor sentințe în cascadă, guvernele României din ultimii ani au pregătit și au trebuit să plătească, prin titluri executorii, aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ două miliarde de euro.
• Diferențe salariale în acest sistem s-au făcut parțial eșalonări.
• De exemplu, cea de anul trecut nu a fost încă achitată și, de asemenea, înțeleg că mai există încă un stoc de sentințe.
• Pentru că aceste sume au fost recalculate, au fost evaluate alte miliarde de lei, ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, care înseamnă pentru statul român sume importante de bani pe care nu le poate prevedea, pentru care nu există estimări de la un an la altul.
• în condițiile în care suntem practic în această criză bugetară în care efectiv, datorită deficitelor mari pe care le-am acumulat și a dobânzilor pe care le plătim la creditele pe care le împrumutăm, nu ne mai putem permite aceste lucruri.
• Este nevoie să intervenim și pentru a veni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări care să fie clară.
• Nu se pune problema de a veni cu legi care reduc salarii, ci pur și simplu pentru a avea predictibilitate, pentru a avea stabilitate și a evita aceste zeci de mii de procese care oricum sunt nelalocul lor.

 Ce propunem pentru primele două probleme, care înseamnă acumulări negative în acești ani?

• În primul rând, legat de vârsta și de vechimea, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în sistemul de justiție în pensie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani.
• De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite deci pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii, după care te poți pensiona la 35 de ani.
• Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani.
• În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie, să piardă două procente din pensie, în așa fel încât, pe logica de contributivitate de-a lungul întregii cariere, să existe.
• Deci această formulă și aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate și să avem toți magistrații.
• Avem, din păcate, o mică parte care au preferat să rămână să lucreze și le mulțumesc pentru că au optat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta standard de pensionare în activitate.
• Deci vom avea practic întregul corp al magistraților în activitate la maturitatea vârstei profesionale și eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea justiției din România, prin sentințe unitare, prin mai multă celeritate și, în general, prin îmbunătățirea cadrului în care funcționăm.

Un al doilea element este cuantumul pensiei

• Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările Uniunii Europene și, în afară de specificul fiecărei țări, de ușoare diferențe care sunt, pot să spun că vârsta de pensionare, deci este cea de 65 de ani în aproape toate țările Uniunii Europene, cu posibilitatea de muncă până la 60 70 de ani.
• Deci suntem cu vârsta de pensionare în linia europeană.
• De asemenea, în ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate patru ani, cinci ani și așa mai departe.
• Și din această medie de salarii există, calculat în diferite țări, pe diferite sisteme, procente.
• În unele țări avem sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferențiere între sistemul din magistratură și ceilalți funcționari.
• În cele mai multe țări există o formula care însă ne duce în situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60 – 70 % din câștigurile salariale nete din ultimii ani de activitate, subliniez nete.
• În această situație, având analiza care este sunt documente publice și dumneavoastră le puteți accesa.
• Sistemele de salarizare din fiecare țară europeană.
• Am făcut o propunere care ține cont atât de acest principiu de bază, dar și de formulele aflate în legislația românească și cele care țin de decizii ale Curții Constituționale.

În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70 %din ultimul salariu net

• Subliniez, deci nu 80% din brut cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, ci maxim 70 % din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la nivel, să spunem, marja superioară a situației din țările Uniunii Europene.
• Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute.
• Deci se propune să existe un procent de 55 % din venitul brut în ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70 %din salariul net din ultimul salariu net.
• Aceste propuneri sunt completate de dispoziții tranzitorii care permit celor care astăzi lucrează în sistemul
• Aceasta este un aspect important care practic aduce și acest nivel de pensii într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce privește procentul din salariile nete, dar și în ceea ce privește vârsta standard de pensionare.
• Aceste propuneri mai au și alte elemente, dar sunt aspecte de tehnicalități care nu cred că țin de un anumit interes al opiniei publice.
• Vom comunica în această după-amiază textele de lege cu toate detaliile, în așa fel încât să poată fi analizate.
• Vom purta discuții în zilele următoare cu toți cei interesați, în așa fel încât să explicăm, să discutăm, să vedem dacă sunt observații, dacă sunt propuneri de îmbunătățire, în așa fel încât săptămâna viitoare să putem avea acest pachet definitivat.
• Avem astăzi o situație în care sunt magistrați care au îndeplinit condițiile standard de pensionare și pentru ca aceștia să nu părăsească sistemul, aceste propuneri sunt completate de dispoziții tranzitorii care permit celor care astăzi lucrează în sistemul de justiție și îndeplinesc condițiile de pensionare să se pensioneze după vechea lege și să lucreze în activitate atâta cât doresc, atâta cât au capacitatea și dorința, în așa fel încât să nu avem niciun fel de fluctuații majore în sistemul de justiție și activitatea instanțelor și parchetelor să se desfășoare în condiții normale în perioada următoare.
• aceste propuneri sunt în măsura să respecte principiile care țin de legislație.
• De asemenea, au fost analizate deciziile Curții Constituționale în așa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii.

Despre cel de-al doilea punct, legat de investiții

• Asigurarea fluxurilor de investiții în România în perioada următoare este un obiectiv important pentru că, pe de o parte, ne asigură menținerea unor echilibre financiare accesând fondurile europene, pe de altă parte creează baza pentru dezvoltare și pentru relansare economică în anii următori, prin proiectele care se realizează de la infrastructură mare de exemplu rețeaua de autostrăzi la infrastructură mică locală sau îmbunătățesc condițiile din spitale prin investițiile în infrastructura spitalicească.
• De asemenea, aceste investiții pot contribui la dezvoltarea industriei de apărare, o parte dintre ele fiind asigurate din împrumutul Comisiei Europene pe programul Safe
• lucrăm în această perioadă intens, toate ministerele implicate în aceste proiecte, atât cele care sunt pe programul Safe, dar și cele care sunt pe programul PNRR
• Pe de o parte, să definitivăm listele de proiecte care ar urma să rămână să fie finanțate din aceste programe și, pe de altă parte, să comunicăm și să discutăm cu Comisia Europeană pentru a clarifica condițiile în care putem să accesăm maxim de avantaj pentru România aceste finanțări și, foarte probabil, la sfârșitul zilei de astăzi este vom comunica Comisiei Europene propunerile pe care România le face pentru programul Swift.
• Țările care doresc să acceseze acest credit pentru apărare comunică Comisiei Europene lista de proiecte, în baza evaluării cererii de proiecte, se va stabili un mecanism prin care cele 150 de miliarde care sunt contractate de Uniunea Europeană vor fi alocate pe țări.
• Din datele pe care le avem, sunt cel puțin 20 de țări din Uniunea Europeană care vor care și-au exprimat intenția de a-și finanța cheltuielile pe apărare din această componentă, iar România este una dintre ele.
• Pachetul României va conține atât proiectele care țin strict de zona de apărare, care sunt propuse de Ministerul Apărării și urmează să fie definitivate, deci foarte probabil până în toamnă, în baza discuțiilor cu Comisia Europeană
• De asemenea, propunem și proiecte de infrastructură militară civilă, deci cu o funcționare mixtă, cum sunt coridoarele de transport importante și având în vedere volumul mare de lucrări pe zona de autostrăzi, de drumuri expres, cel puțin două proiecte care țin de zona de autostrăzi urmează să fie propuse în acest pachet și funcție de anvelopa de analiză a proiectelor care vor reveni României.
• Vom urmări deci cele trei direcții de finanțare importante componenta de apărare, cu accent pe dezvoltarea industriei naționale de apărare, componenta de infrastructură mare pe coridoare de mobilitate de tip autostrăzi și, de asemenea, componenta de conectare logistică, care ține, de exemplu, de portul Constanța sau de infrastructură de tip civil și militar.
• În ceea ce privește programul PNRR acolo obiectivele pe care le avem este să închidem lista de proiecte pentru cele 13,5 miliarde euro care sunt pe componenta de grant, pe care trebuie să le grupăm în așa fel încât să nu pierdem niciun leu.
• Este foarte important să accesăm bani europeni din punctul ăsta de vedere,
• în perioada următoare, presiunea pe care ministerele trebuie să o deruleze și celelalte autorități contractante este să căutăm toate soluțiile prin care să asigurăm front de lucru pentru constructori, să asigurăm fluxul de plăți și să eliminăm orice blocaje, în așa fel încât până la sfârșitul verii anului viitor să putem consuma aceste resurse.
• altă componentă importantă este partea de din PNRR care finanțează investiții, dar pe zona de împrumuturi.
• Aici ne propunem să accesăm cea mai mare sumă posibilă, în condițiile în care finalizăm proiectele, specificul PNRR față de ce alte fonduri europene este că aceste proiecte nu pot fi fazate, deci nu pot fi trecute pe alte programe de finanțare.
• Dacă le-ai terminat, este foarte bine, ți-ai luat banii. Dacă nu ai terminat, nu doar că trebuie să dai banii înapoi integral, dar e nevoie și de plata unor penalități.
• Și atunci, în aceste liste de proiecte care sunt pe componenta de împrumut, vor fi cuprinse proiectele care au o anumită maturitate și pentru care există garanția că se finalizează până în toamna anului viitor.
• Acestea sunt cele mai importante elemente la care în aceste zile lucrăm în Guvern.