Klaus Iohannis a anunțat, luni, că își dă demisia din funcția de președinte al României. Anunțul vine după ce, în ultima perioadă, tot mai multe voci din lumea politică i-au cerut să plece de la Palatul Cotroceni, în contextul anulării turului 2 al alegerilor prezidențiale din decembrie. După demisia lui Klaus Iohannis, conform Constituției, funcția de președinte interimar al României ar urma să fie preluată de actualul președinte al Senatului, Ilie Bolojan.
Klaus Iohannis a explicat faptul că, o eventuală adoptare în Parlament a cererii de suspendare a sa din funcția de președinte al României ar provoca efecte negative pe plan intern și extern.
„Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului Președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată – repet, niciodată – n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.
Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a Președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern.
Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte ale României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a spus Klaus Iohannis.
Textul demisiei scrise de președintele Klaus Iohannis și înaintată luni Senatului și Camerei Deputaților are fix trei rânduri și 20 de cuvinte și următorul cuprins:
Ilie Bolojan va fi președinte interimar al României
În aceste condiții, potrivit Constituției, președinte interimar al României va fi al doilea om în Stat, respectiv președintele Senatului, liderul PNL Ilie Bolojan.
El trebuie să renunțe temporar la funcția de președinte al Partidului Național Liberal, deoarece așa prevede articolul 84 din Constituție: „În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.”
În 2024, la mijlocul lunii decembrie, Klaus Iohannis spunea că, dacă ar pleca de la Palatul Cotroceni, ar trebui să plece prin demisie.
„Dacă aş pleca, ar trebui să plec prin demisie. Or să plec prin demisie, sigur, este posibil şi acest lucru, dar n-aş face-o fără o motivaţie extrem, extrem de solidă, pentru un interes public. Nu pentru interesul unui politician sau alt politician care vrea să se profileze împotriva mea”, a explicat la acea vreme Klaus Iohannis.
Ce urmează după anunțul demisiei președintelui României:
- CCR constată vacanța funcției de președinte prin hotărâre și publică hotărârea în Monitorul Oficial
- După publicarea hotărârii CCR referitoare la constatarea interimatului funcției (cf. art 146 lit G), vacanța funcției se constată la cererea unui președinte de la Camera Deputaților sau de la Senat
- Ilie Bolojan, cel care, comform Constituției va prelua funcția de președinte interimar al României, demisionează din funcția de președinte al Senatului și din cea de membru al PNL
Potrivit articolului 97 din Constituție, „vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.”
De asemenea, articolul prevede că „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.”
Ce atribuții are președintele interimar al României
Următorul articol prevede cine preia interimatul și ce limite constituționale are:
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
Este vorba de următoarele prevederi:
- Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
- Dizolvarea Parlamentului.
- Referendumul pe probleme de inters național. Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Chiar și președintele interimar poate fi suspendat
Articolul 98 privind răspunderea președintelui interimar prevede că, dacă persoana care asigură interimatul funcției de Președinte al României săvârșește fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituției, se aplică articolul 95 (suspendarea) și articolul 97 (interimatul).
