Lista medicamentelor (denumire comericală) care au în compoziție substanțe psihotrope (psihoactive) și stupefiante, actualizată de Ministerul Sănătății și publicată în Monitorul Oficial.
Ministerul Sănătății a actualizat lista medicamentelor care pot influența capacitatea de a conduce autovehicule. Substanțele din compoziția medicamentelor pot da rezultat pozitiv la DrugTest, testele rapide efectuate în trafic de către polițiștii de la rutieră, iar șoferii pot rămâne fără permis de conducere.
Ministerul Sănătății a actualizat lista medicamentelor care conțin substanțe stupefiante și psihotrope, prin Ordinul nr. 4965 din 4 octombrie 2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 1032. Printre medicamentele incluse pe această listă se numără analgezice puternice, sedative și antidepresive, precum Fentanil, Ketamină, Morfină, Xanax și Tramadol, medicamente care afectează semnificativ capacitatea de a conduce vehicule.
Medicamentele sau suplimentele alimentare care sunt contraindicate conducătorilor auto au inscripționate pe ambalaj un triunghi cu laturi roșii, iar în centru au un semn de exclamație de culoare neagră. Semnul pe ambalaj este încadrat într-un pătrat de culoare albă.
Lista de medicamente care conțin substanțe psihoactive actualizată de Ministerul Sănătății în Monitorul Oficial:
Dolnada; Spravato; Fentanil; Lunaldin; Pecfent; Tabfyl; Calypsol; Ketamină; Lisdexamfetamină; Lefisyo; Metadon; Metadonă; Methasan; Misyo; Sintalgon; Concerta; Morfină; Sevredol; Vendal Retard; Dropizol; Oxicodonă; Oxidolor; Mialgin; Remifentanil Kabi; Sofentil; Dolten; Alprazolam; Frontin; Praxolez; Xanax; Bromazepam; Sixmo; Suboxone; Zubsolv; Frisium; Rivotril; Codeină fosfat; Brufen Plus; Paradoren; Ultracod; Extraveral; DHC Continus; Diazepam; Fenobarbital; Luminal; Victan; Anxiar; Temelor; Medazepam; Buccolam; Midazolam; Nitrazepam; Edluar; Stilnox; Zadobra; Zolpidem; Zolsana; Clorhidrat de Tramadol; Mabron; Mabron Retard; Tramacalm; Tramadol; Tramag; Tramal Retard; Skudexa; Doreta; Tramadol/Paratemamol; Zeldiar; Gerodom; Imovane; Sonlax. (VEZI AICI LISTA OFICIALĂ).
Substanțele din compoziția medicamentelor din această listă comercială au un timp de înjumătățire diferit.
Timpul de înjumătățire reprezintă un parametru farmacocinetic, care este definit ca timpul necesar scăderii la jumătate a concentrației unei substanțe active, medicament în plasma sanguină. Efectul este diferit în cazul fiecărei persoane în parte, deoarece medicamentul în sine are limitele lui și fiecare organism are o viteză de metabolizare diferită. Gradul de metabolizare și de eliminare a fiecărei substanțe din organism este diferit de la o persoană la alta.
„De exemplu, substanța codeina, are între 2 și 4 ore efect în sânge. Mai exact, dacă persoana nu își mai administrează o altă doză de medicament care asociază codeina, după 4 timpi de înjumătățire, substanța poate să dispară din organism și să nu mai producă efect farmacodinamic, să nu mai crează efecte”, a declarat pentru Digi24 medicul Primar Legist Costescu Mihnea, șef lucrări Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Disciplina de Farmacologie şi Farmacoterapie.
Banalele picături sau spray-uri pentru decongestionarea nasului pot duce la rezulat pozitiv pentru amfetamină sau alte substanțe psihoactive în testele antidrog
„Testul folosit de Poliție poate da rezultate false pentru întreaga gamă de medicamente ‹banale›, gamă consumată de milioane de români anual, printre care paracetamol, ibuprofen, pseudoefedrină (picături de nas). Drug-testul depistează tot: de la miile de anestezii efectuate zilnic în spitale, la tratamente de care oamenii au nevoie tocmai ca să poată să conducă (de exemplu amfetamine pentru gestionarea ADHD – și a diabetului). Mesajul important este să nu ne ghidăm sănătatea după ce depistează sau nu depistează testele, ci după ce ne spune medicul”, a declarat într-o intervenție la Digi24, Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor și criminologie publică intervenționistă.
„Soluția șoferilor care au nevoie de un medicament din listă pentru o problemă de sănătate acută sau cronică nu este însă neapărat să aleagă între tratament și șofat” – a afirmat dr. Sorin Flaviu Lesnic, medic specialist în medicină legală pentru HotNews. În România nu sunt stabilite valori de referință peste care se consideră că astfel de substanțe influențează capacitatea de a conduce, și nu simpla lor prezență în corp – ceea ce face să nu conteze faptul că șoferul le are administrate în baza prescripției medicale pentru diverse afecțiuni
„Toate aceste medicamente ar trebui luate cu rețetă, după o informare prealabilă a pacientului de către medic. Medicul este cel care ar trebui să prescrie medicamentul și tot el să explice pacientului reacțiile adverse, precauțiile și contraindicațiile. Pacientului trebuie să i se explice foarte clar riscurile pe care le are atunci când i se eliberează această rețetă. Iar în farmacii, ele nu ar trebui eliberate fără rețetă. Ordinul Ministerului Sănătății „este bun”, însă pe baza acestui Ordin „mai trebuie lucrat”. Ar trebui stabilite și niște valori de referință peste care aceste medicamente devin periculoase, și nu doar o listă a substanțelor. Nivelul terapeutic al unui medicament poate fi sub această valoare de referință sau peste ea, iar acest lucru ar trebui stabilit clar”, consideră dr. Sorin Flaviu Lesnic.
Guvernul a modificat în ședința din luna iulie ordonanţa de urgenţă privind siguranţa rutieră.
În situaţia în care rezultatul testelor antidrog în laboratoarele de medicină legală nu vine în maximum 72 de ore, şoferii cărora le-au fost suspendate permisele le primesc înapoi.
