COMUNICAT DE PRESĂ- FEDERAȚIA „ COALIȚIA PENTRU EDUCAȚIE”
București, 19 octombrie – Conform unui raport lansat miercuri, 19 octombrie, de Federația „Coaliția pentru Educație”, studenții care își doresc să devină profesori au nevoie, în primul rând, de un program mai bun de practică în școli de aplicație, ghidați de mentori plătiți. Raportul este rezultatul audierii publice „Masterat didactic sau modul psihopedagogic (I + II): ce tip de formare inițială va crește calitatea în sistemul de învățământ din România?” și a fost lansat la Universitatea București, în prezența a peste 50 de specialiști în educație.
În plus, viitoarele cadre didactice au nevoie de mai multă pregătire psihopedagogică și didactică (pe vârstele preșcolarilor/elevilor), competențe de cercetare în științele educației și posibilitatea de absolvi specializări duble. Astfel, viitorii profesori vor avea capacitatea de a pune elevul în centrul procesului de învățare, de a preda interdisciplinar și de a facilita învățarea într-un mod care să contribuie la dezvoltarea elevilor pe toate planurile (abilități socio-emoționale, motivare și rezultate la testele naționale și internaționale).
În deschiderea evenimentului, Mircea Dumitru, Ministrul Educației, a declarat: „Toţi spunem că vom avea în viitor probleme serioase cu ocuparea, cu locurile pentru profesori, cu şcolile din România dacă nu insistăm asupra unei formări adecvate pentru viitorii profesori. E o discuţie de mai mulţi ani, avem nevoie de o clarificare din partea celor care se ocupă de formarea iniţială a profesorilor. Discuţia e axată pe următoarea întrebare: vom organiza formarea iniţială a profesorilor pe baza unui masterat, sau o structură de model psiho-pedagogică pe o perioadă mai lungă de timp? Ambele propuneri sunt bune, dar trebuie să vedem care sunt concuziile raportului și care este modelul care aduce mai multă calitate în formarea inițială.”
Despre viitoarele acțiuni ale Coaliției pentru Educație, Daniela Vișoianu, președinta federației, a declarat: “În primul rând, avem încredere în Universități că vor găsi cele mai bune soluții pentru formarea profesorilor. În al doilea rând, vom folosi principiile cuprinse în raport pentru a monitoriza și analiza programele de formare inițială și vom solicita Ministerului Educației și ARACIS să asigure cadrul legal adecvat. Din perspectiva finanțării, avem în vedere monitorizarea programelor POCU, prin care se preconizează că se vor forma cel puțin 142.000 cadre didactice.” De notat că una dintre prioritățile din Manifestul Coaliției pentru Educație este ca România să aibă profesori competenți, motivați, autonomi, respectați și încurajați să învețe!
Majoritatea participanților a agreat că în România trebuie intensificate eforturile de profesionalizare a carierei de cadru didactic (programe universitare dedicate, selecție și certificare riguroasă, încetățenirea unui cod etic, garantarea autonomiei). Unii dintre experții prezenți au subliniat necesitatea creării unui cadru legal și finanțării adecvate în acest sens. Din perspectiva eficientizării financiare, raportul semnalează nevoia de a finanța un număr limitat de locuri pentru viitorii profesori, ținând cont de nevoia de resurse umane estimată în sistemul preuniversitar.
Construcția unor politici sau programe care să țină cont de principiile prezentate în raport trebuie însoțită și de alte măsuri care să conducă la ridicarea statutului profesional al cadrelor didactice în România și creșterea gradului de atractivitate a carierei didactice.
Raportul prezintă o sinteză a 109 depoziţii din Bucureşti si alte 24 de judeţe ale ţării. Audierea publică, care a avut loc în luna aprilie 2016, a fost înscrisă în calendarul de activități organizate sub egida Dezbaterii Naționale pentru Educație și Cercetare – România Educată, ceea ce permite ca raportul rezultat să poată fi inclus în documentele care vor fundamenta viziunea pentru educație a României. Depozițiile sunt disponibile pe http://coalitiaedu.ro.
Audierea publică a fost organizată în cadrul proiectului de formare și dezvoltare a Coaliției pentru Educație, finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Proiectul este susținut de către Asociaţia C4C – Communication for Community, Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică și Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație.
