Cum s-au jucat guvernele cu Noul Cod Fiscal: sute de modificări, mai puțini bani
554 de modificări fiscale au făcut autoritățile în ultimii şapte ani şi jumătate, adică 1,2 norme modificate pe lună sau 74 pe an, a declarat, vineri, Ana Bobircă, cofondator The Tax Institute, la evenimentul de lansare a organizaţiei, în cadrul căruia a fost publicat și studiul „Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar şi impact (2015-2023)”.
Un număr semnificativ de alineate au fost modificate de mai multe ori de-a lungul perioadei analizate. Dacă la intrarea în vigoare, Noul Cod Fiscal avea 2.382 de alineate, în 2023 ajunge la 2.785 de alineate. Doar 47,6 % din alineatele Noului Cod Fiscal au rămas în forma inițială. În comparaţie cu Vechiul Cod Fiscal, numărul rectificărilor a fost de 3,2 ori mai mare.
Deși în această perioadă România a avut creşteri economice solide (cu excepţia anului pandemiei, 2020), s-a înregistrat o scădere a veniturilor bugetare totale de 0,53% din PIB în 2022, faţă de 2016.
Studiul analizează efectele modificărilor asupra fiecărui tip de venit bugetar în parte, cât şi interacţiunea între diverse tipuri de venituri bugetare, concluziile arătând că principiul vaselor comunicante funcţionează negreşit şi în domeniul fiscalităţii. Spre exemplu, s-a ajuns ca doar aproximativ 10% dintre companiile active în România să mai datoreze impozit pe profit. Această situaţie a fost rezultatul unei serii de măsuri: eliminarea din 2017 a impozitului pe profit pentru companiile mari din HoReCa şi înlocuirea acestuia cu un derizoriu impozit specific, creşterea plafonului de venit până la care se poate aplica regimul fiscal al microîntreprinderilor la 500.000 euro (în 2017) şi mai apoi la 1.000.000 euro, precum şi eliminarea limitării aplicabilităţii regimului fiscal al companiilor care obţin venituri din consultanţă şi management (din 2018).(Sursa: Agerpres.ro)
Hotnews.ro publică și un top al celor mai proaste 10 măsuri fiscale luate în această perioadă, analizate în cadrul aceluiași studiu.
Top 10 cele mai proaste măsuri fiscale
1. „Revoluția fiscală” (OUG nr. 79/2017)
Deschidem lista celor mai proaste măsuri cu acea „Revoluție fiscală” (care se află de asemenea și pe primul loc la cele mai bune măsuri, dar din considerente diferite). Motivul pentru care considerăm că e cea mai proastă este modul în care a fost aplicată, se arată în documentul elaborat de experții pe fiscalitate.
În loc să fie folosită pentru așezarea sarcinii fiscale în funcție de mărimea și nu de tipul venitului, măsura a fost folosită pentru a accentua discrepanțele existente, spun autorii analizei.
În plus, prin majorarea cotelor de CASS și CAS (în mod special) și reducerea, în compensație, a impozitului pe venit de la 16% la 10%, a fost transferată o sumă de circa 12 miliarde de lei din Bugetul de stat (BS) în Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat (BASS), sumă ce ulterior a fost folosită pentru a justifica creșterile complet nesustenabile de pensii și dezechilibrarea gravă a Bugetului Consolidat.
În plus, OUG 79/2017 nu a fost încă aprobată de către Parlament, ceea ce dă senzația că subiectul nu este închis, motiv de incertitudine pentru întreg mediul de afaceri.
2. Spulberarea bazei de calcul al impozitului pe profit (Legea nr. 270/2016, OUG nr. 3/2017, OUG nr. 79/2017)
Am reunit aici trei măsuri diferite, care – în plină luptă împotriva erodării bazei fiscale – au făcut ca mai puțin de 10% din numărul total de companii active în Romania să mai datoreze impozit pe profit.
- eliminarea impozitului pe profit pentru companiile mari din HoReCa și înlocuirea lui cu un derizoriu impozit specific;
- creșterea plafonului de venit pâna la care se poate aplica regimul fiscal al microîntreprinderilor de la 100.000 euro/an la 500.000 euro/an (OUG 3/2017) și mai apoi la 1.000.000 euro/an (OUG 79/2017);
- eliminarea limitării aplicabilității regimului fiscal al companiilor care obțin venituri din consultanță și management, erodând – în lipsa unei capacități de control adecvate a ANAF, și baza de calcul al impozitului pe venit și, mai ales, al contribuțiilor sociale.
3. Eliminarea plafonării bazei de calcul al CAS, CASS individuale pentru veniturile din salarii (OUG nr. 3/2017)
Această măsură a crescut semnificativ sarcina fiscală totală pentru salariile mai mari de 5 salarii medii. Plafonarea bazei de calcul al CASS intrase în vigoare la 1 ianuarie 2017 și a fost eliminată începând din februarie, dar plafonarea bazei de calcul al CAS individuale era în vigoare încă din 2001 și venea la pachet cu plafonarea numărului de puncte de pensie, plafonare eliminată.
Practic, din acest moment, pe lângă sumele încasate suplimentar la BASS, a început să crească și datoria BASS față de asigurați.
4. Scutirea de impozit pe salariu a angajaților din cercetare/dezvoltare, a angajaților sezonieri din HoReCa și păstrarea scutirii de impozit pe salarii a angajaților din IT
Opinia autorilor este că scutirile erodează baza de calcul al impozitului, creează distorsiuni concurențiale și discriminări între diverse categorii profesionale.
Nu există studii de impact al acestor scutiri care să contrazică această opinie.
Mențiune:scutirea de impozit pe salariile obținute din activități de cercetare-dezvoltare nu a putut fi aplicată din cauza lipsei și mai apoi a neclarității normelor de aplicare.
Aceste măsuri nu numai că au adus o scădere semnificativă a încasărilor la BC, dar au creat distorsiuni majore în piața muncii. În plus, a fost creat un risc semnificativ pentru toate companiile din domeniile menționate, scutirile fiind susceptibile a ajutor de stat.
6. „Split” TVA (OG nr. 23/2017)
Măsura, din fericire, modificată semnficativ înainte de a intra în vigoare, ar fi blocat pur și simplu activitatea majorității companiilor româneti, în special a celor cu capital românesc pentru care accesul la finanțare este mai dificil.
Am inclus-o în lista celor mai proaste măsuri pentru a sublinia răul imens ce poate facut de decidentul nepriceput și de consilierii săi (posibil pricepuți) care nu sunt capabili să atragă atenția asupra greșelii, de teama ca nu care cumva să supere.
7. Introducerea cotei super reduse de TVA de 5% în HoReCa (OUG nr. 89/2018)
Cum poți justifica aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru alimentele cumpărate din magazin și a celei de 5% pentru aceleași alimente cumparate de la restaurant?
Creditul fiscal pentru creșe și gradinițe, introdus prin Legea nr. 239/2020 și Legea nr. 296/2020, cu potențial excelent pentru refacerea sistemului de educație timpurie, fără de care ne va imposibil să sperăm la reducerea analfabetismului funcțional uriaș, a fost suspendat (sine die?!), la doar 4 luni de la intrarea în vigoare, motivul fiind lipsa resurselor bugetare.
Prin aceeași OUG, a fost suspendată însă plata impozitului specic în HoReCa, fiind evidente prioritațile guvernului de atunci.
9. Modificarea regulilor cu privire la aplicarea cotei de 5% la achiziția de apartamente (OG nr.16/2022)
Măsura a bulversat o întreaga industrie, într-o perioada extrem de dificilă (caracterizată prin creșterea accelerată a dobânzilor, a prețului la materialele de construcții), în plus afectând sever capacitatea cetățenilor de a achiziționa locuințe noi.
10. Suspendarea plății impozitelor și taxelor pe perioada stării de urgență (OUG nr. 29/2020)
Aplicarea acestei măsuri tuturor companiilor și nu numai a celor ce activau în sectoarele afectate de măsurile anti – Covid a fost extrem de hazardată și a dus la explozia nevoii de finanțare a deficitului bugetar. În plus, recuperarea ulterioară a sumelor amânate a fost destul de dificila, fiind nevoie de reguli noi cu privire la eșalonarea debitelor restante.
Observație: Suntem conștienți că aceste aprecieri pot genera comentarii de genul că o măsură nu poate avea impact pozitiv/negativ și asupra contribuabililor și asupra bugetului, de aceea am simțit ca sunt necesare câteva explicații suplimentare:
- Am apreciat cu „proaste” sau „foarte proaste” scutirile sau tratamentele preferențiale acordate unor anumite sectoare economice, chiar daca impactul asupra sectorului respectiv poate considerat a fi unul pozitiv, motivul fiind că astfel de masuri au impact negativ atât asupra BC cât și a sectoarelor economice care nu beneciază de astfel de scutiri, sectoare ce au de suferit o concurența neloială cu cele ce beneficiază de scutiri;
- Am apreciat cu „bune” sau „foarte bune” măsuri ce aparent au impact negativ (cel puțin pe termen scurt) asupra BC, dar care stimulează investițiile, crearea de locuri de munca și deci și creșterea pe termen mediu și lung a veniturilor la BC. O astfel de măsură este scutirea de impozit pe profitul reinvestit (în fapt, nici nu este scutire, ci doar amânare) sau taxarea inversă la TVA (care afectează doar cash, dar elimină posibilitatea de frauda și reduce costurile de administrare a rambursarilor de TVA);
- Trebuie ținut cont ca aprecierile reflecta opinia mai degraba subiectiva a autorilor, o opinie obiectivă fiind imposibil de formulat în condițiile în care nu exista studii de impact al măsurilor adoptate de-a lungul timpului
Acest studiu a fost realizat în perioada martie – iunie 2023 de o echipă formată din fondatorii Tax Institute – Gabriel Biriș (avocat), Ruxandra Jianu (consultant fiscal), Ana Bobirca (conferențiar univ. dr., ASE), împreuna cu Roxana Voicu-Dorobanțu (conferențiar univ. dr., ASE), Paul Chichernea (avocat, consultant fiscal), Filip Cucu (consultant fiscal).
Analiza impactului în societate al modificărilor fiscale a fost prezentată vineri premierului Ciolacu și Guvernatorului Isărescu.
