Baza relațiiilor inter umane este adevărul. Nu se întâmplă nimic serios și durabil în absența acestuia. Atât la nivel individual cât și instituțional. Atunci când statul în exercițiul funcțiuniilor lui transmite populației minciuni sau jumătăți de adevăruri, oamenii, imediat ca efect își pierd încrederea.
De cealaltă parte presa, prin definiție, asigură evidența prin informare corectă astfel încât oamenii să-și facă propriile evaluări. Dacă se întâmplă altfel atunci vorbim despre cu totul alte lucruri care, în esența lor nu conduc spre nimic bun.
Este chiar cazul războiului de la nordul statului nostru. De la începutul lui s-a mințit pe linie cu privire la cauzele declanșării lui de către armata Federației ruse. Iar acum când situația de acolo depășește imaginația tuturor, cei în mâna cărora stă oprirea războiului, nu prea mai au secvențele potrivite care să justifice în vreun fel minciunile inițiale. Nenorocirea este că în acest timp mor oameni acolo fără ca măcar ei să știe ce se întâmplă cu ei. Degeaba ai un milion de militari pe front dacă ei n-au cu ce lupta. Prezența lor în liniile de atac sau apărare fără mijloacele specifice militare nu înseamnă decât catastrofă. Mai ales în condițiile în care n-au nici ordin să se predea în mâinile rușilor.
Cel puțin din acest punct de vedere războiul dintre Federația Rusă și Ucraina nu intră în tiparele cu care istoria ne-a obișnuit. Chiar dacă noi știm și admitem faptul că cei care au scris cronici secolul trecut, au făcut-o în serviciile celor puternici de atunci totuși au respectat în mare parte adevărul, documentele semnate stând martore. Acum pentru a scrie corect despre acest război este nevoie să scriem și despre argumentele celeilalte părți, în acest caz, Rusia. În aproape toate știrile pe parcursul celor peste doi ani presa de calibru s-a eschivat de la poziția Rusiei în acest conflict și a abordat doar tema agresorului nenorocit care vine peste toată Europa.
Pentru că asta s-a dorit să se comunice chiar la nivel global. O minciună, care să servească unei minorități obscure și malefice gata să sacrifice absolut tot doar pentru că pur și simplu nu înțelege nimci din realitatea în care trăim. NU vorbim despre reașezări geografice precum cele din mijlocul secolului trecut ci despre idei nătânge fără suport logic ce au pătruns în societatea globală încă de la sfârșitul anilor 1990.
Idei preluate azi de partide gălăgioase cu doctrine pretențioase calificate în democrație doar pentru că inițial nimeni nu s-a gândit la filtre de un anumit calibru. Și care, acum profită în existența lor clamând salvarea noastră inventând dușmani imposibili și greu de identificat.
Revenind la războiul din Ucraina și la morții de acolo trebuie să adaug faptul că el nu se va putea încheia decât într-un singur fel: capitularea a ceea ce a mai rămas din Ucraina. Cu tot ce ar însemna consecințe din aceasta. Altfel, rușii nu vor avea niciun fel de reținere în a trasa noua lor frontieră de Vest la linia în care întâlnește Polonia și la Sud și este chiar România. Iar acum după ce au aflat tot ceea ce trebuiau să știe despre NATO, nu cred că cineva va avea determinarea să se opună.
Și, ca o culme a ironiei, dacă în 1939 nazismul a fost ideea care a stat la baza acelui război acum tocmai antinazismul este declarat de ruși ca argumente de pedepsire a celor de la Kiev. Și cine să-i contrazică?