Din lumea Borșei de altădată

din lumea borșei de altădată
Distribuie:
Mod ADHD - Activează-l ca punct de sprijin vizual pentru citit mai rapid și cu mai multă concentrare.

Povestire | Din lumea Borșei de altădată

– Dacă n-ai stat la săntare, satul încă te vede țangău –


Azi am vizitat, din nou, și din nou, cum fac în fiecare zi, pagina mea de suflet de pe facebook: Satul meu Borșa Cluj. Fără a mă surprinde, m-am oprit la unele imagini alb-negru în care sunt fotografiați grupuri de tineri din Borșa. Deși eu nu eram printre ei în poză, sigur cândva și eu am fost ca ei. Eram cu ei, acolo, așa simțeam, în satul natal!

Fotografia nu spunea mare lucru pentru cei care nu știau locul. O uliță, câteva case, un gard aplecat de vreme. Dar pentru mine, acolo era începutul — și, fără să vreau, m-am pomenit iar copil, care a crescut lângă Burtucă.
Perioada parcursă de la coptil, la țangău, la ficior holtei, care mere la joc în șură la Petrea Chertului, unde cântă banda lui Dică a Păraschi cu cetera, care are drăguță, și care a stat la săntare la Cluj, a trebuit să treacă ceva timp. Abia atunci o să-i fie recunoască identitatea în ochii comunității borșene.

Vasilie a Corlanului și cu Nelu Lodovichi stăteau la poartă și vorbeau de-ale lor, de cai, că trebe potcoviți, că Suru nu-i așe bun ca Șarga, care e mai aspră la pas. La un moment dat trece pe uliță un tânăr și le dă binețe.
– Dé Dumnezo bine oameni buni! Și se opri pentru o clipă, parcă să primească răspunsul. Care veni imediat cu o voce prietenească.
– Mulțăm fain ficior! Tânărul le zâmbi, continuându-și drumul.
Amândoi, parcă admirativ îl urmăriră cu privirea, până ce se îndepărtă.
– L-ai văzut Nelule, e Sandu Rachiței, o crescut mare, constată Vasilia Corlanului, e ficior fain, cu meserie la Cluj, numai bun de însurat.
– Ce vorbești tu Vasilie, aista, o fi el așa, mai mărioc, ca taică-so, Dumnezău să-l ierte, dar nu o stat nici la săntare ! Interveni aproape vehement Nelu Lodovichi. Îl știți pă Nelu, ăla ce are casa lângă ciurgăul mecanicului, aproape de biserică.
– Mă ! Dar are drăguță, l-am văzut la joc în șură la Petrea Chertului! Una faină mă ! O învârtea de îi făceau poalele parașută!
– Asta da. Pă fată o știu și eu. E de neam, mă, de-a lui Cotârleanu de pă Hagău. Și ăștia toți știu să horească și să joace românește, dar și ceardaș unguresc.
– Îi știu. Că suntem și ceva neamuri. Numai să ne cheme și pe noi la uspăț.
– Trebe să mai aștepți! Aiesta e un țangău fain, dar nu o stat nici la săntare! Hai să zâc că e ficior holtei, dar mai are până va fi chemat la Comisariat să-i ia în evidență pentru cătănie. Contigentul lui nici nu o stat la săntare! Păstă vreo doi ani, poate.
– Oblu zâci, mai avem de așteptat, că și noi, la timpul nostru am fost ca el. Câtă apă a curs pe valea Borșei până am ajuns vrâsta asta.

Pă uliță se apropie un om mai rotunjor, îl recunoscură repede. E Gusti Șerdean, bucătarul de la Școala tehnică agricolă din castelul baronului Banffy. Se zice că ar fi slujit în București, ca bucătar la oameni bogați. A venit acasă, după ce și-a cumpărat vreo douăzăci de jugăre de pământ, dar degeaba, i-au fost luate colectivul, așa că s-a dus bucătar la școală. Uite vine spre noi. Șopti Vasilie.
– Noa, servus mă oameni buni! Da pă cine judecați aici?
– Serus Gusti a lui Șerdean de la Burtucă! Zâmbind spre Nelu, să răspundă și el.
– Serus domnu´ bucătar, pă nimeni, că la noi nu fură nimeni! Și apoi, asta-i treaba altora de la raion. Mai povestim și noi, de una de alta. Trecu mai ´nainte pe uliță ficioru´ lelei Rachiță, Sandu, și ne miram cât a crescut de mare. Azi mâne stă la săntare.
– Îl știu și eu. Îi copil bun, doară e vecin cu mine, nu-i techergheu ca alții. O făcut și ceva meserie bună la Cluj. No´ sta mult pe aici, pleacă la Cluj, îl angajează la CFR. Zicea sora-sa Silvia că vrea să se facă mecanic de locomotivă.
Gusti Șerdean își potrivi pălăria mai pe ceafă și se așeză lângă ei, rezemându-se cu cotul de gard.
— No, măi oameni buni, da’ de însurat nu l-ați însurat încă? Nu i-ați găsit vreo orândă? Una de-a noastră.
— Am fi găsit noi mai multe numa’ să vrea Sandu. Interveni Vasile.
— Numai că am văzut eu feciori de aici care s-o dus la oraș și după două luni umblau cu cravată și nu mai știau unde-i coada la sapă, la braț cu câte una ruminită și cu păr scurt.
Nelu Lodovichi râse pe sub mustață.
— Apoi Sandu îi cam așe… îi place să fie domn. De când vine de la Cluj, mere pă uliță cu mâinile în jeb și numa’ zâce: „servus” ca înainte. Nu-l mai vezi la coasă, nu-l mai vezi la adunat clăi. Nu mai poartă nici clop!
— Lasă-l, mă, zise Vasilie. Dacă o învățat meserie, ce să facă în hotar? Să-și umfle palmele în bătături? Nu pentru asta l-o țânut mă-sa la școală.
— No bine, da’ nici să uite de unde-o plecat! adăugă Nelu. Că pământu’ unde te-ai născut nu se uită niciodată.

Tocmai atunci, dinspre fântână veneau Ana lui Miron și Maria, fata cea mijlocie a lui Miron de la Drumu´ Țării. Aveau câte o găleată în mână și vorbeau încet între ele. Când trecură pe lângă poartă, Ana își lăsă ochii în jos, da’ nu înainte de-a zâmbi puțin.
Nelu bătu cu palma în gard.
— No, Vasilie, vezi? Nu numa’ voi bătrânii îl vedeți ficior de însurat.
Gusti râse gros.
— Ana l-ar lua și mâne, numa’ să-i zică o vorbă. Da’ Sandu umblă după Maria lui Cotârleanu. Aia-i mândră, mă! Când joacă în șură la Petrea Chertului, parcă-i ruptă din poveste.
— Mă, da’ și Maria îl țâne aproape, zise Vasilie. La joc nu lasă pă oricine s-o învârtă. L-am văzut io duminica trecută. Cânta Dică a Păraschi „Învârtita românească’” și Sandu o juca înaintea ceterașului de tropăia în șură numai în figuri.
— Apoi și Gusti lui Tămaș umblă după ea, interveni Nelu. Ăla de pă Tiocut. Îi fecior zdravăn și are cai buni.
— Da, numa’ că-i cam iute la mânie, zise Gusti Șerdean. Și Maria nu-i fată să stea după unu’ care trântește uiaga pă masa la crâșmă. Îl știm noi!
Vasilie clătină din cap.
— Măi, dragostea îi ca vremea pă Someș. Azi senin, mâne plouă.

Din depărtare se auzi lătrat de câini și huruit de car. Pe uliță apăru chiar Sandu, îmbrăcat mai orășenește decât ceilalți feciori. Avea cămașă albă curată și pantofi lustruiți, dar fără clop. Se opri la ciurgău unde badea Gyuri umplea două găleți.
— Dé Dumnezo bine bade Gyuri!
— Servus Sandule. Mere bine la Cluj?
— Mere. Lucrez acuma mai mult prin depou. Mi-o pus un maistru’ bun și lucrez mai mult lângă mecanici.
Gyuri îl privi cu mândrie. Erau vecini buni.
— No, vezi? Aiesta nu mai îi fecior de sapă. Îi om cu meserie.
De după gard apăru și Ioan Suciu, zis Dia, cu un oluț de lapte în mână.
— Sandule, ia mă asta, și îi întinde oluțu´, să-i spui mă-tii că mâne îi duc groșteor proaspăt. Și dacă meri iar la Cluj, să-mi aduci și mie un poc de duhan d-ăla bun.
— Ț-oi aduce, bade Dia.
După ce plecă Sandu, bătrânii îl urmăriră cu privirea.
— Mă, zise încet Vasilie, aiesta n-o să rămână mult prin sat. Orașu’ îl trage.
Nelu oftă. Așa e cu toți care fac meserie. Nu mai stau la coda vacii.
— Așe îi lumea. Întâi mergi la școală, după aia la săntare, după aia în cătane… și când te-ntorci, parcă satul îi mai mic. Și coți un loc mai larg.

Timpul trecu cum trece apa Borșei după ploaie. Vara veni cu lucru mult și cu jocuri duminica. În șura lui Petrea Chertului sau la Lică Cotârlă din Tău, se strângea tineretul satului. Feciorii veneau cu clopuri noi, cu mușcate roșii prinse după petea, fetele cu poale apretate, la mijloc cu brâu tricolor și cu șiruri de mărgele colorate.
Sandu juca tot mai des cu Maria. Se vedea, se plăceau. Când începea să zâcă cetera lui Dică a Păraschi, feciorul o prindea de mijloc și-o purta prin șură de se opreau și bătrânii din povești.
Ana lui Miron îi privea câteodată de pe margine și tăcea.
Într-o seară, după joc, Gusti lui Tămaș îl opri pe Sandu lângă gard.
— Mă Sandule, tare te ții tu domn de când vii de la Cluj.
— Și tu ce-ai cu asta?
— N-am nimic. Da’ să nu crezi că toate fetele-s după locomotiva ta.
Sandu zâmbi numai pe jumătate.
— Maria alege singură cu cine joacă.
— No, om vedea.
Vorbele rămaseră în aer ca norii grei de vară.

Nu după multă vreme veni hârtia de la Comisariat. Poștașul, badea Vilă Boancă, strigă din drum : lele Rachiță i-o venit la Sandu ordin de chemare la oaste! Și flutură o hârtie să i-o înmâneze. Și completă: contingentul lui e chemat la săntare.

Satul parcă se schimbă dintr-odată. Feciorii umblau mai tăcuți, mamele îi priveau mai lung, iar tații le dădeau sfaturi fără să-i privească în ochi. Trecură repede un an.
Înainte cu o săptămână de plecare, feciorii ținură bal la cămin. O venit lume multă. Și din Borșa, și de pe sate din Badoc, Giula și Ciumăfaia, și ai lor plecau la oaste.
Cântară banda lui Dică a Păraschi până târziu. Se jucă românește, învârtită și ceardaș. Sandu o jucă pe Maria aproape toată noaptea. Când se opriră, fata îi netezi încet gulerul cămășii. Cam melanclică.
— Te-i întoarce?
Sandu o privi lung.
— Dacă m-o țâne Dumnezeu.
A doua zi pe la amiază, Vasilie a Corlanului stătea iar la poartă cu Nelu Lodovichi.
— No, vezi mă? zise Vasilie încet. Acuma chiar că nu mai îi țangău.
Nelu dădu din cap aprobator.
— Acuma îi ficior holtei dus la cătănie, undeva în lume.
Și multă vreme după ce muzica se opri, pă ulițele Borșei se mai auzea numai lătratul câinilor și câte-un râs pierdut de fecior care încă nu voia să creadă că vine despărțirea.


Povestire din Borșa de altădată / Foto: facebook Satul Meu Borsa Cluj




 

Categorie: Opinii
Etichete: amintiri, MEMORII
Distribuie:
Articolul anterior
Mai e mult?
Articolul următor
EVENIMENT EMOȚIONANT la REȘIȚA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează acest câmp
Completează acest câmp
Te rog să introduci o adresă de email validă.

unfollow society
ULTIMELE ȘTIRI

VIDEO TIR plin cu țigări de contrabandă, oprit la Nădlac într-o acțiune de prindere în flagrant organizată de polițiștii de la SICE

0
Captură importantă de țigări de contrabandă în vestul țării într-o acțiune de prindere în flagrant organizată de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Arad, împreună cu cei ai Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac. Aproximativ patru milioane de țigarete netimbrate, transportate în baxuri, au fost descoperite de polițiști într-un tir oprit în trafic, în apropierea frontierei de la Nădlac, miercuri seara. Șoferul, un bărbat din județul Suceava, a fost prins în flagrant și dus la audieri. „La data de 11 noiembrie 2026, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, împreună cu cei ai Sectorului Poliției de Frontieră…

Șeful împuternicit al Poliției Municipiului Arad, Marius Oancea – declarat inapt la testarea psihologică la concursul pentru ocuparea funcției

1 comentariu
În această perioadă, la nivelul Ministerului de Interne sunt programate o serie de concursuri pentru ocuparea unor funcții vacante, în special funcții de conducere. La nivelul IPJ Arad sunt vizate de concursuri mai multe funcții: cea de șef al Poliției Municipiului, șef Serviciu Investigații Criminale, șef Serviciu Cazier Judiciar Statistică și Evidențe Operative, respectiv Șef Birou I  la Biroul Rutier din cadrul Poliției Municipiului  și Șef Secția 9 Poliție Rurală Sebiș. Până în acest moment, în cadrul acestor concursuri a fost susținută doar proba testării psihologice, în funcție de care candidatul va putea participa și la proba interviului. Pentru funcția de…

Aradul – în buletinul de presă al Poliției | Furt la Sintea Mare, scandal la locul de muncă al fostei concubine, prins în trafic deși avea dreptul de a conduce suspendat, 200 de participanți la trafic amendați

0
Reținut pentru furt calificat Polițiștii Secției 3 Rurală Chișineu-Criș au fost sesizați despre faptul că, în seara de 1 noiembrie a.c., persoane necunoscute ar fi pătruns într-un imobil din Sintea Mare, de unde ar fi sustras 2.500 de lei. În urma investigațiilor efectuate de polițiști a fost identificat un bărbat de 37 de ani, din localitate, care în baza probatoriului administrat a fost reținut pentru 24 de ore. Cercetările sunt continuate de polițiști, sub supravegherea procurorului de caz, în vederea stabilirii întregii activități infracționale și luării tuturor măsurilor legale. Ordin de protecție provizoriu La data de 9 noiembrie a.c., polițitștii…

VIDEO Incendiu la un service auto din Pecica | Au ars 5 autoturisme, iar hala de 600 de metri pătrați a fost distrusă

0
Un incendiu violent a izbucnit marți seara la o hală din Pecica, spațiu în care funcționează un service auto. Flăcările se manifestă prin ardere generalizată, pe o suprafață de aproximativ 600 de metri pătrați, iar în interiorul halei se află mai multe autoturisme.  „La locul evenimentului au fost alocate forțe și mijloace din cadrul Detașamentului Arad, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD. În sprijinul pompierilor militari au intervenit și pompierii voluntari din cadrul SVSU Pecica. Incendiul se manifestă prin ardere generalizată la nivelul halei în care se află autoturisme, pe o suprafață de aproximativ 600 de metri pătrați.…

Creștere a cazurilor de afecțiuni respiratorii, la Spitalul Județean | Recomandările medicilor

0
În ultima săptămână s-au prezentat la spital 93 de pacienți cu simptomatologie specifică afecțiunilor respiratorii de sezon. Medicii avertizează că numărul afecțiunilor respiratorii de sezon este în creștere, afectând într-o proporție semnificativă copiii. Medicii de medicină de urgență împreună cu medici pneumologi, pediatri și de boli infecțioase au efectuat investigațiile medicale în regim de urgență, 53 dintre pacienți fiind diagnosticați cu infecții acute ale căilor respiratorii superioare (viroze respiratorii, faringită, laringită, sinuzită…), 38 cu pneumonii și doi cu gripă. De asemenea, 41 dintre pacienții diagnosticați cu diferite afecțiuni respiratorii – din care 32 minori – au necesitat administrarea tratamentului sub…

VIDEO Un nou act de violență gratuită | Trei tineri de 19, 17 și 14 ani au fost reținuți de Poliție după ce au snopit în bătaie doi bărbați în halta Secusigiu

1 comentariu
Trei tineri din județul Arad,  de 19, 17 și 14 ani, sunt cercetați penal, iar doi dintre ei au fost reținuți de polițiști, după ce ar fi agresat fizic doi bărbați în halta CFR din Secusigiu. Incidentul a avut loc luni seară, în jurul orei 19:00, agresorii fiind identificați rapid de către agenții Serviciului Județean de Poliție Transporturi Arad. În cauză a fost deschis un dosar penal sub supravegherea procurorului de caz pentru a se stabili cu exactitate dinamica evenimentelor. IPJ Arad: REȚINUȚI PENTRU LOVIRE La data de 9 noiembrie a.c., în jurul orei 19.00, polițiștii Serviciului Județean de Poliție…
veterinar arad
DE LA ACELAȘI AUTOR

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil | Credința satului românesc în ocrotirea divină, în familie și în rosturile vieții de odinioară 

0
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil | Credința satului românesc în ocrotirea divină, în familie și în rosturile vieții de odinioară | Veghetorii familiei, ai vieții și ai satului de odinioară În prag de iarnă, când toamna își scutură ultimele frunze, când pământul se odihnește după truda unui an, iar satele se pregătesc pentru liniștea Postului Crăciunului, calendarul creștin așază, în ziua de 8 noiembrie, sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Este una dintre marile sărbători ale toamnei, o zi în care cerul parcă se apropie mai mult de pământ, iar oamenii își îndreaptă gândurile spre îngerii care, din porunca lui…

Luminăție în satul meu, Borșa – Cluj

0
1 noiembrie 2026 |  În fiecare an, de Luminăție, trec prin cimitirul satului și mă opresc, în tăcere, în fața mormintelor borșenilor pe care i-am cunoscut. Sunt sute de oameni ale căror nume îmi aduc în minte chipuri, glasuri și întâmplări pe care timpul nu le-a șters. Fiecare piatră îmi amintește de cineva: un profesor, un vecin, un coleg, un prieten, un părinte sau un bunic. Oameni care au muncit, au crescut copii, au ținut case și au dat viață acestui sat. Privindu-le numele, îmi dau seama cât din povestea Borșei se odihnește aici și cât din viața mea se…

Salvarea minții în era digitală

0
Salvarea minții în era digitală | Între progres tehnologic și degradarea echilibrului uman  Preambul – Când progresul devine o provocare Există momente când progresul unei societăți trebuie privit nu numai prin avantajele pe care le aduce, ci și prin efectele sale asupra omului. Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de Q Magazine, a readus în atenție o întrebare esențială: ce se întâmplă cu mintea, sensibilitatea și capacitatea de gândire a tinerelor generații într-o lume dominată de ecrane? Specialiști, reprezentanți ai instituțiilor publice, psihologi și elevi au discutat despre consecințele utilizării excesive a tehnologiei. Nu este vorba despre telefoane și…

Avram Iancu, Crăișorul Munților, nemuritor în conștiința unui neam

0
Avram Iancu, Crăișorul Munților, nemuritor în conștiința unui neam | Un memorial despre copilărie, demnitate și apărarea identității românești  „Unicul dor al vieţii mele este să-mi văd naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acum, … ”                                                  Din Testamentul lui Avram Iancu Stau acasă gânditor, nostalgic, dar fără regrete că a trecut timpul și îmi amintesc că în luna septembrie, de mic, comemoram în satul natal memoria unui brav român, Crăișorul Munților, Avram…

IOAN-AUREL POP | Istoria, identitatea și conștiința unui popor

0
IOAN-AUREL POP | Istoria, identitatea și conștiința unui popor | Între patriotism, criza valorilor și provocările lumii contemporane | O reflecție asupra dialogului dintre istorie, cultură, educație și îndatorirea față de viitor 1. Patriotismul – între iubirea de țară și stigmatizarea identității naționale În interviul acordat Florianei Jucan pentru Q Magazine, academicianul Ioan-Aurel Pop abordează una dintre problemele sensibile ale societății românești contemporane: locul patriotismului în conștiința publică și raportarea generațiilor actuale la propria istorie. În opinia sa, în ultimele decenii, iubirea de țară și mândria apartenenței naționale au fost supuse unei contestări persistente. Autorul consideră că această tendință se…

UNIUNEA EUROPEANĂ în oglinda crizelor

0
UNIUNEA EUROPEANĂ în oglinda crizelor | De la idealul părinților fondatori la confruntările geopolitice. Dilemele strategice ale României | O analiză critică a evoluției construcției europene, a reconfigurării relațiilor transatlantice și a responsabilității României în apărarea intereselor sale naționale. I. De la visul păcii la contradicțiile europene Părinții fondatori și rațiunea construcții istorice Uniunea Europeană nu s-a născut exclusiv din idealism, ci dintr-o înțelegere lucidă a lecțiilor istoriei. După două războaie mondiale, lideri precum Robert Schuman, Jean Monnet, Konrad Adenauer și Alcide De Gasperi au înțeles că pacea durabilă trebuia întemeiată pe interese comune și pe instituții capabile să împiedice…
veterinar arad
Articolul următor 72 de voluntari arădeni au colectat peste o tonă de deșeuri din natură în doar câteva ore Apasă aici pentru a citi
Secret Link