În zona de Vest a României o singură perlă culinară se distinge prin tradiție, calitate și recunoaștere europeană: „Pita de Pecica”. Acest produs, alături de alte 12 delicatese românești, s-a bucurat recent de protecție europeană, devenind o marcă de succes în Uniunea Europeană.
Marinela Petran, directorul executiv al Grupului de Acțiune Locală „Lunca Mureșului de Jos”, subliniază că „Pita de Pecica” nu este doar un amestec de făină, apă, sare și drojdie ci este o poveste culinară care a rezistat trecerii timpului și a dobândit notorietate.
Rețeta a fost înregistrată într-un anuar din 1921, dar tradiția ei culinară depășește cu mult această dată. Certificarea sa a fost un demers important care a evidențiat cât de cunoscută și apreciată este în prezent pâinea.
„Noi am găsit brutari înregistrați într-un anual din 1921. Dacă brutarul e din 1921, acuma spuneți-mi dumneavoastră de când e rețeta. Pita de Pecica s-a certificat pe notorietate. De fapt, notorietatea, nu cum suntem noi obișnuiți, românii, cât este de veche. Noi am pus înscrisurile, dar a contat cât este de cunoscută acum. Este un produs care noi am dorit să fie autorizat și mai ales certificat ca schemă de calitate de către Comisia Europeană, pentru că ea este cea care poartă grija acestui produs la ora actuală pentru a-l transmite generațiilor viitoare”, declară Marinela Petran pentru Știrile Transilvaniei.
Photo: Facebook, Pâine tradițională de la Pecica
Brandul „Pita de Pecica” poate fi folosit de toți producătorii de pâine din Pecica cu condiția să respecte cu strictețe rețeta tradițională. Acest fapt nu numai că asigură consistența produsului, dar și valorificarea unei tradiții gastronomice autentice.
Certificarea conform Regulamentului 1151 și obținerea protecției europene deschid noi orizonturi pentru producători. Cu toate că indicația geografică protejată nu asigură automat un preț mai bun, oferă avantaje semnificative, mai ales în extinderea pieței externe. Produsele pot fi acum precongelate și exportate, iar producătorii pot accesa fonduri europene pentru dezvoltare.
În Arad lista produselor care ar putea beneficia de protecție europeană pare a fi extinsă.
„Salamul de Nădlac” și „plăcinta întinsă de Turnu” sunt doar câteva exemple menționate. Marinela Petran subliniază că birocrația nu este principala provocare, ci mai degrabă necesitatea unei sincronizări a intereselor producătorilor locali. Colaborarea și înțelegerea reciprocă pot deschide uși pentru dezvoltarea comună.
Indicațiile geografice protejate nu sunt doar o formalitate ci un sistem ce conservă în timp și promovează tradițiile culinare autentice. Ele oferă producătorilor nu doar o identitate europeană, dar și oportunități reale de creștere și promovare pe piața internațională.
Citește și: Pita de Pecica a obținut recunoaștere Europeană
