Misiunea de audit financiar a fost efectuată de către Curtea de Conturi a României în perioada 18.08.2025 – 27.02.2026. Situațiile financiare consolidate ale Casei Naționale de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, au inclus, pe lângă informațiile financiare individuale ale ordonatorului principal de credite şi informațiile financiare ale celor 43 de entități subordonate cu personalitate juridică (42 case teritoriale de pensii şi Institutul Național de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacității de Muncă. La finalul evaluării, auditorii Curții de Conturi au descoperit „deficiențe cu influențe semnificative și generalizate” în situațiile financiare ale CNPP, care au fost detaliate în raportul de audit financiar.
În acest moment în România sunt aproximativ 4,6 milioane de pensionari, ceea ce înseamnă că există suspiciuni că au fost calculate eronat jumătate dintre pensii.
Printre principalele probleme semnalate în raportul Curții de Conturi se numără:
- utilizarea Fondului de rezervă bugetară pentru cheltuieli recurente;
- recalcularea greșită a drepturilor de pensie în baza noului cadru legal;
- continuarea virării indemnizațiilor după decesul beneficiarilor;
- acordarea indemnizației de urmaș unor persoane, care conform legii, nu mai beneficiau de acest drept;
- calcularea greșită a indemnizației de urmaș:
- acordarea necuvenită a unor sporuri, facilități fiscale, salarii pentru posturi care ar fi trebuit desființate;
Una dintre cele mai importante constatări se referă la recalcularea pensiilor în baza Legii nr. 360/2023. Auditorii au identificat suspiciuni privind acordarea unui punctaj mai mic decât cel cuvenit în cazul a peste 2,2 milioane de beneficiari. În alte peste 574.000 de cazuri, punctajul ar fi fost mai mare decât cel care trebuia acordat.
Ce probleme au fost identificate la Casa Județeană de Pensii Arad
La Arad, spre deosebire de celelalte Case Județene de Pensii din țară, nu au fost menționate nereguli cu privire la drepturi acordate necuvenit angajaților instituției, nici cu privire la cheltuieli nelegale ale instituției. Casa Județeană de Pensii Arad este menționată cu nereguli doar în ceea ce privește erorile de la recalculare și anume:
- Subevaluarea cheltuielilor și, respectiv supraevaluarea, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă calculate eronat, anterior recalculării efectuată în baza art.144 din Legea nr. 360/2023, contrar prevederilor legale în vigoare
- Supraevaluarea cheltuielilor și plăților efectuate de la bugetul asigurărilor sociale de stat, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă, concomitent cu subevaluarea cheltuielilor și plăților efectuate de la bugetul de stat, ca urmare a nepreluării punctajelor aferente stagiilor de cotizare din sistemul agricol, contrar prevederilor legale
- Supraevaluarea cheltuielilor și plăților, precum și subevaluarea acestora, reprezentând drepturi de pensie pentru limită
de vârstă, ca urmare a stabilirii incorecte a stagiului de cotizare contributiv care a stat la baza acordării/neacordării, de către unele case teritoriale de pensii, a unor puncte de stabilitate utilizate la recalcularea drepturilor de pensie, contrar prevederilor legale
(Foto – captură din Raportul Curții de Conturi unde se face referire la Casa Județeană de Pensii Arad)
Cu privire la erorile de la recalculare, conducerea Casei Jude’ene de Pensii Arad ne-a precizat că au fost cauzate de implementarea sistemului informatic și că unele dintre aceste erori au și fost remediate, altele sunt în curs de remediere.
De ce ar fi fost recalculate greșit
Curtea de Conturi arată că una dintre cauzele problemelor apărute în procesul de recalculare este sistemul informatic folosit de Casa Națională de Pensii Publice, despre care auditorii susțin că „nu funcționează în parametrii optimi”.
„Datele existente anterior recalculării nu au fost preluate în totalitate, astfel că recalcularea nu s-a realizat în toate cazurile prin înmulţirea numărului total de puncte realizat în raport cu stagiul de cotizare în sistemul public de pensii (valabil la data de 31.08.2024) cu valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 84 din lege (81 lei).
În privința punctelor de stabilitate, cauza principală care a condus la denaturarea drepturilor de pensie a fost incapacitatea sistemului informatic de a delimita stagiul de cotizare contributiv utilizat la deschiderea dreptului de pensie și stagiul de cotizare contributiv avut în vedere la acordarea punctelor de stabilitate, prin excluderea de la calculul acestuia din urmă a unor perioade, cum ar fi stagiile de cotizare în condiții deosebite/speciale de muncă”, se arată în raport.
Prin extrapolarea statistică a rezultatelor verificărilor, auditorii au estimat o supraevaluare a cheltuielilor de peste 71 de milioane de lei în urma acordării unor punctaje mai mari decât cele cuvenite. În sens invers, cheltuielile ar fi fost subevaluate cu peste 230 de milioane de lei în situațiile în care pensionarilor le-au fost atribuite punctaje mai mici.
„Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu suma estimativă de 71.105.648 lei, precum și subevaluarea acestora cu suma estimativă de 230.364.905 lei, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă, recalculate eronat în baza art.144 din Legea nr. 360/2023, prin preluarea, de către unele case teritoriale de pensii, a unor punctaje anuale mai mari sau mai mici decât cele cuvenite, contrar legislaţiei în vigoare”, potrivit documentului.
Câți pensionari ar putea fi afectați de erorile de recalculare
Dimensiunea problemei reiese din numărul cazurilor asupra cărora planează suspiciuni. Curtea de Conturi indică 574.060 de situații în care ar fi fost acordat un punctaj anual mai mare decât cel cuvenit.
„Acordarea unui punctaj anual mai mare decât cel cuvenit conform legislaţiei în vigoare, rezultat din recalcularea punctajului mediu anual pentru un număr de 574.060 cazuri”;
Situația este și mai amplă în cazul beneficiarilor care ar fi primit un punctaj mai mic celui prevăzut de legislație, numărul acestora ridicându-se la 2.211.060 beneficiari.
„Acordarea unui punctaj anual mai mic decât cel cuvenit conform legislaţiei în vigoare. Au fost identificate suspiciuni pentru un număr de 2.211.060 beneficiari”;
Au fost verificate în detaliu și un eșantion de dosare
„Dintre acestea, a fost selectat un eșantion ce cuprinde un număr de 22 cazuri pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 77.148 lei. Din efectuarea testelor de detaliu asupra elementelor din eșantionul selectat s-a constatat că unele case teritoriale de pensii au preluat, în mod eronat, un punctaj mai mic decât cel cuvenit conform legislaţiei în vigoare, fiind astfel identificat un număr de 9 cazuri în care s-au acordat drepturi de pensie pentru limită de vârstă în cuantum mai mic cu 2.147 lei decât s-ar fi cuvenit”, conform raportului Curții de Conturi.
Probleme și la pensiile de invaliditate și cele anticipate
Neregulile nu s-ar fi limitat la pensiile pentru limită de vârstă. Auditorii au identificat probleme și în cazul recalculării unor pensii de invaliditate.
„Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie de invaliditate recalculate în temeiul art. 144 din Legea nr. 360/2023 cu suma estimată de 2.971.789 lei, respectiv subevaluarea acestora cu suma estimată de 22.069.295 lei, prin luarea în considerare a unui număr de puncte de pensie diferit decât cel avut anterior recalculării, precum și ca urmare a stabilirii unui stagiu de cotizare contributiv eronat pentru care se acordă puncte de stabilitate, la nivelul unor case teritoriale de pensii, contrar prevederilor legale”, potrivit datelor din raport.
Au fost semnalate erori și în cazul pensiilor anticipate: „Subevaluarea cheltuielilor și plăților cu suma estimată de 2.933 lei, reprezentând drepturi de pensie anticipată calculate eronat începând cu luna septembrie 2024, respectiv după intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, contrar cadrului legal în vigoare”.
În Raport se menționează și alte probleme, printre care drepturi de pensie pentru limită de vârstă calculate greșit înainte de recalcularea prevăzută de noua lege, nereguli legate de punctele de stabilitate și menținerea în plată a unor pensii de invaliditate sau anticipate în situații în care beneficiarii realizau concomitent venituri incompatibile cu respectivele drepturi.
Pensii virate după decesul beneficiarilor
Un alt capitol al raportului vizează plățile efectuate după moartea beneficiarilor. În urma comparării bazelor de date ale CNPP cu evidențele persoanelor decedate, auditorii au găsit situații în care banii au continuat să fie virați timp de peste trei luni de la data decesului.
În aceste cazuri nu fuseseră emise decizii de debit și nici nu fuseseră făcute rețineri la plată. Valoarea estimată a abaterii este de 548.821 de lei.
Ajutor de deces mai mic
Curtea de Conturi a mai constatat și situații în care ajutorul de deces a fost achitat la un nivel mai mic decât cel prevăzut de legislație. Valoarea estimată a diferențelor este de 48.422 de lei.
Pensii de urmaș plătite unor persoane care nu mai aveau acest drept | Beneficiarii pensiei de urmaș ar fi primit mai puțini bani decât li se cuveneau
Verificările au vizat și pensiile de urmaș. Potrivit raportului, unele case teritoriale ar fi continuat să plătească aceste drepturi unor beneficiari care nu mai îndeplineau criteriile legale.
„Supraevaluarea cheltuielilor și plăților efectuate de către unele case teritoriale de pensii, cu suma estimativă de 510.906 lei, ca urmare a acordării pensiei de urmaș unor beneficiari care nu mai îndeplineau condițiile prevăzute de cadrul legal în vigoare, întrucât:
a) au realizat concomitent și venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, deși acestea trebuiau suspendate (360.608 lei);
b) urmașul nu a făcut dovada continuării studiilor într-o formă de învățământ sau urmașii figurează ca fiind exmatriculați în Registrul Educațional Integrat (150.298 lei)”, mai scrie în raportul menționat.
În alte cazuri, problema a fost inversă: beneficiarii pensiei de urmaș ar fi primit mai puțini bani decât li se cuveneau.
„Din analiza efectuată de audit, raportat la operațiunea de recalculare a drepturilor de pensie de urmaș în baza art.144 din Legea nr. 360/2023, s-au identificat erori care au condus la stabilirea unui cuantum lunar al pensiei de urmaș mai mic decât cel cuveni (…).
Prin extrapolare (la o populație de 43 tranzacții), utilizând ca metodă de estimare a erorii estimarea medie pe unitate, a rezultat suma estimată de 17.521 lei, pentru care nu a fost actualizat dreptul de pensie al susținătorului decedat și implicit a nivelului pensiei de urmaș, conform prevederilor art. 144 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii”, se arată în raport.
Nereguli găsite la salariile angajaților CNPP
Auditul a vizat și cheltuielile de personal. Curtea de Conturi a constatat acordarea unor sporuri de confidențialitate care nu ar fi fost prevăzute de legislația privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Valoarea estimată a acestor sporuri ajunge la 140.332 de lei. În plus, auditorii indică plăți estimate la 119.410 lei pentru funcții de șef birou care ar fi trebuit desființate.
Raportul menționează și facilități fiscale estimate la 456.970 de lei, acordate unor angajați pentru funcții care nu ar fi corespuns activităților specifice de creare a programelor informatice.
O altă problemă a vizat modul în care a fost calculată majorarea salarială de 10% acordată pentru activitatea de control financiar preventiv.
„Din verificările efectuate, s-a reținut faptul că aparatul propriu al CNPP, cât și entitățile subordonate acestuia, au procedat la majorarea eronată cu 10% a salariului de bază pentru activitatea de acordare a vizei de control financiar preventiv propriu20 aplicată la salariul de bază deja majorat cu 15% pentru complexitatea muncii și nu la salariul de bază stabilit conform grilei de salarizare din legea-cadru a salarizării.
(…) Faptul că majorarea cu 10% a salariului de bază pentru activitatea de control financiar preventiv a fost aplicată la salariul de bază deja majorat cu 15% pentru complexitatea muncii și NU la salariul de bază stabilit conform grilei de salarizare, rezultând suma de 1.387 lei stabilită și plătită în plus, în afara cadrului legal, în luna testată, aferentă cazurilor cuprinse în eșantionul verificat”, mai scrie în raport.
Prin extrapolarea rezultatelor, Curtea de Conturi a estimat la 332.983 de lei suma pentru care există suspiciunea că ar fi fost achitată necuvenit de CNPP și instituțiile subordonate.
Fondul de rezervă al Guvernului folosit pentru plata pensiilor
Auditorii au atras atenția și asupra folosirii Fondului de rezervă bugetară pentru finanțarea unor cheltuieli recurente ale sistemului public de pensii.
CNPP a primit din Fondul de rezervă 196 de milioane de lei în 2022, peste 657 de milioane de lei în 2023 și 1,6 miliarde de lei în 2024. Curtea de Conturi arată că aceste sume au fost folosite pentru plata drepturilor de asigurări sociale.
„În toate cazurile analizate, sumele au fost primite pentru „asigurarea plăţii drepturilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat”. (…) Se poate concluziona că cererile de sume de la bugetul de stat din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului au devenit o practică la finele exercițiilor financiare menționate anterior, ceea ce poate conduce la ideea finanțării din alte surse prin hotărâri ale Guvernului, contrar faptului că bugetul sistemului public de pensii este aprobat de Parlamentul României prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, au sesizat auditorii Curții de Conturi.
Până când trebuie remediate problemele descoperite la CNPP
În urma auditului, Curtea de Conturi a formulat mai multe măsuri pentru corectarea deficiențelor. Printre acestea se numără verificarea și recalcularea drepturilor de pensie afectate, recuperarea sumelor achitate necuvenit și îmbunătățirea sistemelor informatice folosite de Casa Națională de Pensii Publice. Termenul stabilit pentru implementarea măsurilor este 31 decembrie 2026.
