Primăria Arad a anunțat joi, într-o conferință de presă, că niciuna din cele șase școli din municipiu care au fost reabilitate cu finanțare prin PNRR nu a pierdut banii europeni. Dacă pentru cinci dintre ele șantierul a ajuns la final, pentru Campusul Preuniversitar Tehnologic, al cărui constructor este firma Tehnodomus, municipalitatea a apelat la o „strategie” să evite pierderea finanțării.
Cele șase școli care au fost supuse modernizării sunt următoarele:
- Școala Gimnazială Caius Iacob (constructor: NEDAV CONSTAR 2012 S.R.L., valoarea lucrărilor: 11.700.000 lei),
- Colegiul Național Vasile Goldiș (constructor: Tehnodomus SRL valoarea lucrărilor: 17.838.330,09 lei),
- Liceul Teoretic Adam Müller Guttenbrunn (constructor: NEDAV CONSTAR 2012 SRL, valoarea lucrărilor: 14.836.051,14 lei),
- Liceul Național de Informatică Arad – corp str. Udrea (constructor: NEDAV CONSTAR 2012 SRL; valoarea lucrărilor: 12.562.750,71 lei),
- Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” Arad (constructor: Clever Solutions Point SRL; valoarea lucrărilor: 25.952.537,38 lei)
- Campusul Preuniversitar Tehnologic (constructor: Tehnodomus SRL; valoarea lucrărilor: 29.792.807,94 lei).
În cazul Colegiului de Arte „Sabin Drăgoi”, primarul Călin Bibarț a explicat că, deși proiectul a fost câștigat inițial pe PNRR, valoarea maximă acoperită prin această axă ar fi fost de doar 15 milioane de lei, o sumă insuficientă pentru toate lucrările necesare. Din acest motiv, proiectul a fost mutat pe Programul Regional Vest, unde a beneficiat de o finanțare mai mare, de aproximativ 25 de milioane de lei. Legat de lucrările de la Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” Arad – vezi articolul Elevii de la ARTE se întorc „acasă” | Reabilitarea Colegiului „Sabin Drăgoi” a fost finalizată înainte de termen.
Diferențe între proiecte, în funcție de particularitățile arhitecturale ale fiecărei clădiri
Deși cele șase școli incluse în programele de eficiență energetică finanțate prin PNRR păreau să urmeze proiecte identice la prima vedere, se poate observa că la anumite aspecte noile dotări au diferit, mai ales în ceea ce privește asigurarea circulației aerului în sălile de clasă. În timp ce unele unități de învățământ au beneficiat prin finanțare inclusiv de montarea unor recuperatoare de căldură (sisteme destinate reîmprospătării aerului și eliminării umidității fără pierderi termice), la altele s-a optat doar pentru aparate de aer condiționat, iar în anumite cazuri s-a mers pe o variantă mixtă, combinând ambele dotări. Primăria susține însă că nu a fost o opțiune a constructorilor, ci încă din faza de proiectare, diferențele fiind stabilite în funcție de particularitățile arhitecturale ale fiecărei clădiri în parte.
Viceprimarul Lazăr Faur a precizat că alegerea echipamentelor a depins direct de specificațiile unice ale fiecărui imobil: „A fost o situație din proiectare, la unele școli s-au prevăzut astfel de sisteme recuperatoare, la altele doar sisteme de climatizare, iar la altele și sisteme de climatizare și recuperatoare. Nu pot să vă răspund din punct de vedere tehnic de ce s-a optat pentru soluții diferite, dar diferea la fiecare școală structura sălilor de clasă, numărul de etaje, dar noi am respectat proiectul tehnic”, a spus el.
Călin Bibarț: „Se putea mai bine…” | Lazăr Faur: „ Constructorii au încercat…”
Calitatea lucrărilor pe principiul „merge și așa”?
Întrebați în conferință dacă se arată mulțumiți de rezultatul reabilitărilor energetice efectuate asupra școlilor, edilii au răspuns evaziv și iritați.
Lazăr Faur a afirmat că, din moment ce sunt recepționate, rezultă că membrii comisiei de recepție au considerat lucrările ca fiind conforme, precizând că „finanțarea PNRR a acoperit lucrările principale de reabilitare a școlilor (acoperiș, geamuri, izolarea pereților exteriori, înlocuirea instalațiilor de încălzire, electrice și sanitare)”, în timp ce „finisajele și alte lucrări suplimentare au fost suportate din bugetul local și vor continua, după caz”. Adică, gradul acela de execuție de 100% se referă, în unele cazuri, la lucrările finanțate prin PNRR și nu înseamnă neapărat că s-au închis șantierele în școlile în care mai sunt și lucrări suplimentare, suportate din bugetul local. „Personal, am fost la toate aceste șantiere de zeci de ori și cred că constructorii au încercat să mențină un nivel al calității lucrărilor foarte bun”, a spus Lazăr Faur.
Călin Bibarț a răspuns comparând modul în care arătau școlile anterior acestor lucrări de modernizare: „Se putea mai bine, dar față de cum a fost e mult, mult mai bine. Înainte, la unele școli ploua în sălile de clasă de la etajele superioare…”, a spus primarul. Adică, să-nțelegem că s-au îtrecut cu vederea unele lucrări de mântuială?
Cererea de informații, răspunsul întârziat, răspunsul care n-a mai venit și neconcordanțele cu declarațiile din conferința de presă
Știind că se apropie termenul de raportare (31 august 2026) pentru proiectele finanțate din PNRR (în principal cele vizând unitățile de învățământ) și există risc să fie pierdură finanțarea dacă lucrările nu erau finalizate, în 19 august am transmis o solicitare către primăria Arad să ne comunice:
- Câte unități de învățământ din municipiu sunt în reabilitare.
- Care sunt constructorii desemnați pentru efectuarea lucrărilor pentru fiecare unitate de învățământ.
- Care era termenul de finalizare a lucrărilor pentru fiecare unitate de învățământ.
- Care este valoarea lucrărilor pentru fiecare unitate de învățământ.
- Stadiul actual al lucrărilor pentru fiecare unitate de învățământ.
- Stadiul actual al lucrărilor la Colegiul Național „Elena Ghiba Birta”. În cazul în care lucrările nu sunt finalizate, vă rugăm să indicați categoriile de lucrări care vor urma.
- Dacă a fost solicitată expertiză tehnică pentru lucrările de la Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” – cine a solicitat expertiza și din ce motive.
- Dacă există risc de pierdere fonduri europene pentru unele dintre unitățile cuprinse în planul de reabilitare din cauza gradului scăzut al execuției lucrărilor.
Răspunsul l-am primit în 04 septembrie 2026, în această formă, cu rugămintea să-l așteptăm pentru publicare în varianta cu semnături:
Notă: din răspunsul de mai sus am eliminat informațiile pe care le-am solicitat cu privire la lucrările de la Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” pe care le-am folosit în cadrul unui alt articol – vezi Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” intră și-n acest nou an școlar cu lucrările de reabilitare nefinalizate
După câteva zile de așteptare a variantei de răspuns cu semnături, am revenit cu solicitarea și s-a revenit și din partea primăriei cu rugămintea să mai așteptăm puțin, pe motiv „ că vor cei de la tehnic (managerii de proiecte) să-l mai parcurgă să se asigure că au fost date cifrele bune”. Evident, răspunsul n-a mai venit, dar a venit conferința de presă care făcea referire și la acest subiect.
În răspunsul inițial, în ceea ce privește Campusul Preuniversitar Tehnologic la Liceul Tehnologic de Științe Aplicate Arad, primăria informa că are grad de execuție 60% și se pierde finanțarea de aproximativ 3 milioane de lei. 
În conferința de presă, s-a „modificat modificarea” la unul dintre proiecte, respectiv în ceea ce privește Campusul Preuniversitar Tehnologic la Liceul Tehnologic de Științe Aplicate Arad
Conform informațiilor noastre de la momentul în care am făcut solicitarea către primărie, gradul de execuție al lucrărilor a fost declarat la 60% – astfel cum apare și-n răspunsul pe care am fost rugați să nu-l folosin „deocamdată”. Doar că, în realitate, acel grad de execuție la 60% a fost „umflat”. Probabil intuind în ce direcție se îndreaptă întrebările pe care le-am adresat, și cum pot fi ușor identificate minciunile din răspunsurile primite, în cadrul conferinței de presă au venit și explicații nuanțate pe marginea procentului de 60%, care de fapt nu-i 60% per total lucrare, ci 60% dintr-o categorie de lucrări pe care ei, din pix, în scopul salvării firmei Tehnodomus, au numit-o „etapizare de lucrări”, fiind catalogate unele ca „esențiale”, altele ca „neesențiale”.
- Două tipuri de lucrări la Campusul Preuniversitar
Viceprimarul Lazăr Faur a explicat (insistând să fie și convingător) că proiectul a rămas un proiect finanțat prin PNRR, însă dacă Primăria nu ar fi apelat la o strategie de etapizare, ar fi fost în situația în care ar fi pierdut banii europeni, întrucât gradul total de realizare a ajuns în această vară abia la 60%. Astfel, s-a găsit opțiunea de a împărți lucrările în două categorii: esențiale și neesențiale. Viceprimarul Lazăr Faur a explicat că prin această etapizare, a rezultat finalizarea lucrărilor esențiale, iar cele rămase au astfel un termen-limită prelungit în condițiile PNRR, de încă 120 de zile. Șantierul ar avea astfel timp să ajungă la final, iar cheltuielile să fie acoperite și în acest caz din fonduri europene.
„Am avut posibilitatea să facem recepția la lucrările esențiale, iar lucrările neesențiale încă se fac. E undeva în total la 80%. A fost posibilitatea să se facă recepția parțială și să se prelungească contractul cu 120 de zile, asta însemnând cam până la sfârșitul anului”, a explicat Lazăr Faur în conferința de presă organizată joi, 10 septembrie.
Totuși, PNNR – „program foarte bun și folositor” pentru municipiu
„Vă spun mai întâi că, pentru Municipiul Arad, PNRR a fost un program foarte bun și folositor, prin care am reușit să rezolvăm multe dintre problemele comunității. Referindu-mă strict la școli, aportul acestui program este unul deosebit în ceea ce privește eficientizarea energetică. Au fost înlocuite acoperișurile, tâmplăria, s-a realizat izolarea exterioară a clădirilor și au fost modernizate instalațiile de încălzire – de la calorifere și până la pompe de căldură, centrale și convertoare. Acum, confortul termic în școlile noastre este cu totul altul. Bineînțeles, investițiile nu s-au limitat la eficiența energetică. Au fost
înlocuite și modernizate instalațiile electrice și sanitare, s-au realizat investiții importante pentru prevenirea și stingerea incendiilor, precum și lucrări care au vizat finisajele interioare. Toate aceste intervenții înseamnă condiții mai bune, mai
sigure și mai moderne pentru elevii și cadrele didactice din Arad.”, a precizat viceprimarul Lazăr Faur.
