A fost promulgată legea referitoare la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani.
Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.
De asemenea, autorităţile publice locale pot prelua parţial sau integral aceste cheltuieli dacă respectivele clădiri sunt în „zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial”
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor a fost promulgat de preşedinte şi a devenit Legea nr. 166/2016. Astfel, pentru a intra în vigoare, documentul mai are nevoie doar de publicarea în Monitorul Oficial.
Inițiativa legislativă adoptată la finalul lunii iunie de parlamentari prevede, mai exact, că proprietarii clădirilor istorice își vor putea renova locuințele pe exterior cu ajutorul unor sume de bani primite de la primării. Astfel, potrivit proiectului promulgat, finanțarea executării lucrărilor de intervenție va fi asigurată în proporție de 50% din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale/centrale sub formă de grant, în timp ce restul banilor vor proveni din fondul de reparații al asociației de proprietari și/sau din alte surse legal constituite.
De asemenea, prin excepție de la prevederile menționate anterior, autoritățile administrației publice locale vor putea să asigure, la cererea de finanțare depusă de proprietari sau de către asociațiile de proprietari, în anumite circumstanțe, finanțarea întregii sume ce reprezintă cheltuielile aferente executării lucrărilor de intervenție. În acelaşi timp însă, proiectul de act normativ prevede că respectivele sume vor fi recuperate.
Banii primiți de la primării vor fi recuperați în cel mult zece ani
La ora actuală, potrivit normelor înca în vigoare, primăriile pot să finanțeze din fonduri proprii lucrările de reabilitare termică a locuințelor proprietate personale și ulterior să recupereze sumele sub forma unor taxe de reabilitare termică.
Astfel, potrivit actului normativ care urmează să apară în Monitorul Oficial, sumele avansate de primării vor fi recuperate din fondul de reparații al asociației de proprietari sau din contribuția proprietarilor, după caz. De asemenea, în situația în care nu vor putea fi recuperați toți banii, primăria va putea să recupereze sumele rămase prin stabilirea unei taxe pentru creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor.
„Taxa pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor se aplică doar proprietarilor/asociaţiilor de proprietari (…) care beneficiază de reabilitarea clădirii în urma înscrierii acesteia în programele multianuale, atunci când nu sunt acoperite sumele avansate de autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea contribuţiei (…), în vederea acoperirii respectivei contribuții”, se arată în propunerea de modificare a Legii nr. 131/2011.
Mai precis, această taxă va fi stabilită în funcție de sumele avansate de către autoritățile locale pentru asigurarea cotei de contribuție aferente proprietarilor, în raport cu cotele-părți indivize din proprietatea comună aferentă fiecărei proprietăți individuale.
Documentul promulgat joi prin decret prezidenţial prevede că primăriile își vor recupera banii, prin intermediul taxei amintite anterior, în cel mult zece ani de la data recepției la terminarea lucrărilor.
Ce se întâmplă în cazul în care clădirea este vândută între timp
Banii plătiți de primării pentru repararea fațadelor clădirilor vor fi recuperați de la noii proprietari, în cazul în care vechii proprietari nu și-au achitat datoriile înainte de vânzarea locuințelor.
„Sumele avansate în condiţiile legii de către autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cotei de contribuţie a proprietarilor/asociaţiilor de proprietari pentru executarea lucrărilor de intervenţie (…), nerecuperate la data înstrăinării sub orice formă a apartamentelor, inclusiv prin moştenire, se recuperează de la noul proprietar, în condiţiile legii”, se stipulează în actul normativ.
Trebuie precizat însă că proiectul de act normativ mai menționează, sub formă de excepție, că autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul dezvoltării regionale şi turismului, prin programe specifice, vor putea să preia parțial sau integral cheltuielile aferente lucrărilor de intervenție care se execută la fațada clădirilor istorice în situația în care este vorba de proprietăți aflate în „zone protejate și în zone de protecție a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial”.
Ce fel de lucrări vor putea fi desfășurate
Aceeași inițiativă legislativă pentru modificarea Legii privind măsurile de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor prevede că, printre lucrările de intervenție privind reabilitarea clădirilor istorice, se vor putea număra lucrări de consolidare, reparare și refacere a zidăriilor și a pereților exteriori, lucrări de consolidare, reparare și refacere a sistemului de acoperire, precum și lucrări de înlocuire, reparare/refacere a tâmplăriei exterioare și a elementelor exterioare funcționale (balcoane, logii, cornișe).
De asemenea, vă reamintim că, în prezent, pot fi efectuate și următoarele lucrări:
-lucrări de reparare/refacere a finisajelor exterioare, precum tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje şi altele asemenea;
-lucrări de reparare/refacere a elementelor de plastică arhitecturală, precum brâuri, ancadramente, bosaje, profiluri şi altele asemenea;
-lucrări de demontare a instalaţiilor şi echipamentelor montate aparent pe faţade/acoperiş, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie.
În prezent pot fi executate și alte lucrări de intervenție, precum lucrări de reparare/refacere a trotuarului de protecție al clădirii și lucrări de eliminare a igrasiei sau de izolare a rosturilor.
Cele mai multe clădiri istorice din Arad au fost construite între secolele XIX şi XX. 200 dintre ele sunt considerate adevărate pericole pentru trecători.
Foto reprezentativ: www.ici-colo.ro
6 comentarii. Leave new
Pe când oare legea specificului satului românesc și a decapitarii turnuletelor și pagodelor țigănești, începând din Ilfov și terminând cu Sălaj?!
Aceasta lege trebuie sa fie de urgenta pe masa Primariei sectorului 4 in vederea atragerii atentiei asupra strazii Goorge Georgescu fosta Calea Rahovei ,
in zona dintre liceul Mihai Eminescu si strada Tismana ,impreuna cu straziile adiacente =perpendiculare ,pe aceasta strada.Sau „radeti „tate cladirile din aceasta aceasta zona mizerabila la propriu si la figurat si constriuti blocuri noi (asa cum a facut M.Lucescu ),scotand zona din „patrimoniul monumentelor istrice „.
O asemenea dispozitie este absolut inaplicabila, atat timp cat dureaza extrem de mult obtinerea autorizatiilor. avizul de la ministerul culturii si autorizarea de construire dureaza aproape 2 ani, iar certificatul de urbanism trebuie reinnoit pentru ca expira. Nu degeaba oamenii nu isi fac casele. Apoi ce faci cu vecinoo care iti refuza acordul? Este un adevarat razboi cu statul si vecinii sa iti faci casa. Procedura este extrem de complicata si costisitoare – avizelel astea costa si ele bani grei, pls arhitectul, plus materialele de construire care sunt „speciale”. Pana obtine omul aprobarile voastre fara spaga, cade casa pe el sau pe altii. In tara asta ori ai bani din furat sa spaguiesti organele abilitate ori ramai fara casa. Este ilegal si abuziv! Zonele protejate nu sunt protejate deloc atata vreme cat Statul nu faciliteaza usurarea birocratiei macar.
Domnule Vancea aveti perfecta dreptate iar la Cluj oamenii au fost amendati cu majorarea impozitului cu 500/100 pentru ca intr-un an nu au demarat lucrari de reabilitare desi cladirea monument istoric are nevoie de mai multe documente ce nu pot fi obtinute de la autoritatile publice decat prin instanta
Dar tara asta nu este pentru cei ce respecta legile chiar si strambe cum sunt ele ci pentru cei ce le incalca
In situatia in care in cadrul unui imobil istoric sunt proprietari care nu vor sa participe la damararea lucrarilor de reparatii ,avand in vedere ca,costurile proiectului sunt foarte mari si trebuiesc achitade de noi proprietarii fara sprijin din partea primariei,ce putem face cei ce suntem de acord si nu avem bani sa punem si pt ei.suntem si noi pasibili de amenzi?
Salut,
Am primit si eu in Cluj o somatie de reconditionare fatada iar dupa ce am reconditionat-o au venit sa ma amendeze ca nuam autorizatie de constructie .
O nebunie!