Băiat de salon, Mircea Rednic s-a enervat și el în câteva rânduri în timpul meciului cu Buzăul, văzând ce soluții au ales elevii săi la unele faze de atac. S-a mai băgat sub copertina băncii de rezerve, a mai gesticulat, dar el și echipa n-au scăpat de admonestări, mai ales la pasele înapoi date obsesiv.
„Puriul” a încercat o explicație, spunând:
„Când nu am avut soluții și nu am ținut de minge, publicul a reacționat. Ceea ce am vrut eu astăzi a fost un singur lucru: rezultatul. Am câștigat”. Mai mult, antrenorul de la UTA a plusat, dând vina pe nivelul adversarului, care n-ar fi fost unul de top. Rednic a spus că atunci „Când jucăm cu echipe cu nume, fotbaliștii reacționează bine”. Urmează ca UTA să joace cu echipe cu nume: Dinamo, Rapid, U Craiova și suntem curioși de reacția băieților antrenați magistral de nea Mircea…
Acesta a fost deranjat de reacția suporterilor în unele faze din meci, când roș-albii nu găseau soluții de fluidizare a jocului.
Rednic a avut mesaj și la adresa celor ce au îndrăznit să strice liniștea din stadion, spunând că: „Iar au apărut specialiștii. Aș fi vrut ca în momentele acelea decisive să aud UTA, UTA, nu să aud sfaturi, fluierături”. Spectatorii au taxat lipsa de vizune tactică, de curaj de a-și asuma pătrunderi în atac, de vivacitate, de personalitate chiar, a jucătorului cu mingea. Și de acest lucru este direct răspunzător antrenorul – pe nume Mircea Rednic în cazul nostru – care acoperă carențele de la antrenamente cu atacuri la „specialiștii” din tribună, care protestează pe bună dreptate. Sau nu mai au nici ei voie să-și exterioreze sentimentele ca suporter? Dă-le niște psalmi „coach”, că aplauze stil congres ai avut de la niște băieți de bine, de când cu galeria lipsă. Și apropos, stadionul parcă e searbăd fără ultrașii – cei în negru – care cântă un meci întreg. Ok, publicul, mai ales cel de la tribuna doi, a încercat să mai încurajeze secvențial echipa, dar de data asta au stat mai mult moleșiți, sub razele de soare care i-au bătut în cap. Degeaba a încercat crainicul stadionului să bată tactul cu palma în microfon, că suporterii rareori au răspuns la „mesaj”. Și uite așa, cu grija antrenorului suprem, atmosfera de pe „Francisc Neuman” – recunoscută în toată Superliga – a devenit o amintire, iar jucătorii vor putea să dea câte pase înapoi vor, că privitorii înjumătățiți ca număr din tribune, își vor ține leucoplastul pe gură, pentru ca „Strâmbul” să nu le mai spună „Specialiști”.
Citește și: Ai, ai cu cât chin! | UTA – Gloria Buzău 1-0 (1-0)
