Astfel, toate informațiile financiare despre companiile și cetățenii din România vor fi la îndemâna Serviciului Român de Informații.
Proiectul de lege nr. 28/2024,care prevede că SRI va gestiona digitalizarea ANAF a primit, marți, raport favorabil de la comisiile de specialitate și ajunge la votul final din Camera Deputaților. În luna februarie, a fost aprobat tacit de Senat, fără dezbatere, iar acum este la Camera Deputaților, care e cameră decizională. Proiectul urmează să intre la votul final. Proiectul aprobă Ordonanța de urgență 109/2023 adoptată de Guvern în decembrie 2023.
Conform Economedia.ro, proiectul pentru aprobarea OUG nr. 109/2023 privind înființarea, dezvoltarea și administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finanțelor consfințește în mod explicit implicarea SRI în sistemul informatic al ANAF, prin intermediul Regiei Autonome Rasirom (deținută 100% de SRI) și al Centrului Național Cyberint.
Nu e vorba doar de ANAF, ci de un întreg „centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale al administrației publice”. Practic, dacă proiectul va fi adoptat, toate informațiile financiare despre companiile și cetățenii din România vor fi la îndemâna Serviciului Român de Informații.
Pentru a justifica cooptarea Serviciului Român de Informații în proiect, Guvernul a decis că acest hub financiar este infrastructură de securitate națională.
Chiar Articolul 1 al OUG consfințește rolul central al SRI, prin intermediul companiei Rasirom (deținută 100% de SRI) în acest proiect. Textul arată că Finanțele implementează elementele hubului financiar cu componentă de securitate națională prin Rasirom, care are rolul de contractor-integrator: „Ministerul Finanțelor implementează elementele hubului financiar cu componentă de securitate națională, prin Regia Autonomă „Rasirom“, care are rolul de contractor-integrator, cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012, cu modificările și completările ulterioare.”
Articolul 4 al ordonanței arată că Rasirom va avea un rol major în realizarea hubului, de la proiectare la realizare. Iată atribuțiile complete ale companiei deținute de SRI:
„Regia Autonomă „Rasirom“ are atribuții privind realizarea și implementarea elementelor cu componentă de securitate națională ale hubului financiar, astfel:
a) proiectează elementele hubului financiar, cu accent pe zona de securitate, disponibilitate și reziliență a acestuia;
b) validează soluțiile tehnice de securitate care vor face parte din hubul financiar;
c) realizează și implementează la cheie elementele, cu asigurarea componentelor de IaaS, PaaS și SaaS ale hubului financiar;
d) furnizează mecanismele de interconectare securizată a hubului financiar cu restul elementelor de infrastructură, inclusiv mecanismele de securizare a comunicațiilor.
(2) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), Regia Autonomă „Rasirom“ aplică principiul eficienței economice, cu asigurarea transparenței, nediscriminării și tratamentului egal, precum și legislația în domeniul protecției informațiilor clasificate.”
Tot SRI, prin Centrul Național Cyberint, va asigura Securitatea cibernetică a hubului financiar, potrivit textului legislativ.
România a denunțat în trecut, în timpul guvernului condus de Viorica Dăncilă, un proiect de digitalizare început cu Banca Mondială în 2015 și în care nu exista o astfel de implicare a SRI, remarcă Economedia. Pentru a justifica aducerea SRI în proiect, guvernul a decis că acest hub financiar este infrastructură de securitate națională.
