Un studiu recent publicat în revista Nature Food a scos la iveală tendințe îngrijorătoare legate de subvențiile agricole ale Uniunii Europene. Se constată că peste 80% din aceste subvenții sprijină creșterea animalelor și a produselor animale poluante, contrazicând în mod direct obiectivele climatice și inițiativele de sustenabilitate ale blocului european.
Autorul principal, Anniek Kortleve, de la Universitatea Leiden din Olanda, și-a exprimat surprinderea față de sprijinul disproporționat pentru produsele pe bază de animale în defavoarea celor pe bază de plante.
Studiul, care a analizat date până în 2020, a evidențiat rolul semnificativ al subvențiilor în perpetuarea practicilor agricole cu emisii ridicate, plățile directe către crescătorii de animale reprezentând jumătate din totalul subvențiilor.
O revelație notabilă din studiu este impactul substanțial al subvențiilor asupra producției de carne de vită, unde subvenția pe kilogram aproape se dublează atunci când se ia în considerare producția de furaje. Acest lucru subliniază natura sistemică a problemei, în care subvențiile nu numai că sprijină creșterea animalelor în mod direct, ci și indirect, prin furnizarea de hrană pentru animale.
Paul Behrens, co-autor al studiului și profesor asociat la Universitatea din Leiden, a subliniat efectele negative ale acestor subvenții asupra eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice. El a subliniat că actuala configurație economică stimulează producția celor mai dăunătoare produse pentru mediu, împiedicând capacitatea UE de a-și îndeplini obiectivele climatice prezentate în Acordul de la Paris.
În plus, studiul a evidențiat implicațiile mai largi ale subvențiilor asupra utilizării terenurilor și a biodiversității. Prin alocarea terenurilor pentru creșterea animalelor și producția de furaje, oportunitățile de reîmpădurire și conservarea biodiversității sunt compromise. Acest lucru exacerbează provocarea de a atenua schimbările climatice, deoarece diverse specii de plante și animale joacă un rol crucial în captarea carbonului din atmosferă.
Behrens a remarcat, de asemenea, impactul negativ al schimbărilor climatice asupra fermierilor, inclusiv pierderile cauzate de evenimente meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile, secetele și incendiile de vegetație. El a pledat pentru investiții în practicile de gestionare a terenurilor care acordă prioritate rezilienței și adaptării, sugerând o trecere către modele agricole mai durabile.
Studiul a arătat că o parte semnificativă a subvențiilor agricole din UE, în special pentru produsele cu valoare ridicată, cum ar fi brânza, carnea de porc și vinul, sunt exportate în țări din afara UE. Acest lucru denotă faptul că repercusiunile asupra mediului se extind dincolo de granițele Europei, contribuind la emisiile globale și la degradarea mediului.
În lumina acestor constatări, Behrens a solicitat o reimaginare a politicii agricole comune (PAC) pentru a se alinia la obiectivele de mediu și pentru a aborda provocările reprezentate de schimbările climatice.
El a subliniat necesitatea unei abordări mai nuanțate a subvențiilor care să stimuleze practicile ecologice, sprijinind în același timp fermierii să se adapteze la condițiile din ce în ce mai precare.
Studiul este un semnal de alarmă atât pentru parlamentarii UE, cât și pentru fermieri și distribuitorii alimentari, îndemnând la eforturi concertate de reformare a subvențiilor agricole și de orientare a UE către un viitor mai durabil și mai rezistent la schimbările climatice. Incapacitatea de a aborda aceste probleme riscă să submineze angajamentul blocului de a combate schimbările climatice și de a proteja planeta pentru generațiile viitoare.
Date Preluate: Phys.Org, Nature Food
