În ultimii ani, dezbaterea despre Suveranism și Globalism a încetat să mai fie un simplu subiect academic, devenind miza alegerilor, de la cele locale, la cele europene. Această confruntare nu este despre a fi împotriva cooperării sau pentru izolare, ci despre o întrebare mult mai simplă, dar crucială: cine ar trebui să aibă ultimul cuvânt în deciziile care ne afectează viața de zi cu zi?
Pentru cititorul care dorește să tragă o concluzie clară, diferența se reduce la cine este considerat beneficiarul final al puterii: Cetățeanul Național sau Birocrația Supranațională.
1. Viziunea suveranistă: puterea la cetățean.
Suveranismul plasează interesele și voința națiunii-stat deasupra oricărei autorități sau tratat internațional. Este o viziune care susține că puterea trebuie să rămână cât mai aproape de cetățean, fiind exercitată de lideri aleși direct.
Argumentul central: deciziile vitale (taxe, migrație, resurse, sănătate) trebuie luate la nivel național deoarece guvernele și parlamentele naționale sunt singurele care pot fi trase la răspundere direct (prin vot) de către popor.
Din această perspectivă:
-economia trebuie să protejeze industriile și locurile de muncă locale;
-cultura și identitatea națională trebuie apărate împotriva uniformizării, păstrând valorile și tradițiile proprii;
-Uniunea Europeană este o alianță voluntară de state suverane, nu ca un stat federal în devenire. Suveranismul acceptă pe deplin valorile clasice europene (democrația, statul de drept), dar dorește ca aplicarea și interpretarea lor să rămână atributul națiunilor.
2. Viziunea Globalistă: Eficiența Supranațională
Globalismul promovează o lume interconectată, susținând că provocările mari (schimbările climatice, crizele financiare, pandemiile) necesită soluții coordonate la nivel înalt, prin structuri supranaționale ca Uniunea Europeană, ONU sau FMI.
Argumentul central: deciziile luate la nivel central sunt mai eficiente, creează o piață internă mai puternică și asigură stabilitate prin standarde unice.
Totuși, tocmai în practica implementării acestei viziuni apare cea mai mare fricțiune, dând naștere criticilor suveraniste.
- deficitul de democratie -instituțiile centrale ale UE, în special Comisia Europeană, sunt conduse de oficiali care nu sunt aleși direct de catre cetățeni, generând percepția unei birocrații distanțate care dictează norme;
- centralizarea excesivă: se observă tendința instituțiilor de a reglementa în exces domenii care ar trebui să rămână la latitudinea statelor membre, ignorând principiul subsidiarității;
- interferența politică: atunci când rezultatele alegerilor naționale nu convin centrelor de putere de la Bruxelles, criticile, condiționările financiare sau chiar acuzațiile de dezinformare (cenzură percepută) sunt folosite ca pârghii, ceea ce este interpretat de suveraniști drept o subminare a votului democratic al cetățenilor;
Pentru a trage o concluzie informată, cititorul trebuie să pună în balanță cele două priorități:
- stabilitatea și prosperitatea aduse de regulile uniforme și cooperarea globală (beneficiile globalismului), dar cu riscul unui deficit democratic și a distanțării puterii de cetățean.
- responsabilitatea directă, identitatea culturală și controlul național asupra destinului propriu (prioritățile suveranismului), dar cu riscul de a încetini procesul de rezolvare a problemelor globale și de a pierde unele avantaje ale pieței unice.
În esență, întrebarea finală este: într-o democrație, este mai importantă uniformitatea globală impusă de o elită sau exercitarea directă a voinței populare?
Răspunsul fiecăruia la această dilemă definește, de fapt, poziția sa ideologică în marea dezbatere a secolului XXI.
Partidul AUR – Organizația Municipiului Arad.
2 comentarii. Leave new
Marele om de afaceri și eminentul politician naționalist suveranist John Donald Trump, într-adevăr a fost ales, ceea ce era previzibil, va pune ca prioritate absolută binelui Americii! ( „America is to Americans! America first!”). Poziția lui politică era clară. Citez: „Dacă vrei libertate, fii mândru de țara ta! Dacă vreți democrație, păstrează-ți suveranitatea! Daca vrei pace, iubește-ți națiunea! Viitorul nu aparține globaliștilor! Viitorul le aparține patrioților. Viitorul le aparține națiunilor suverane și independente, care-și protejează cetățenii, își respectă vecinii și onorează diferențele care fac fiecare țara specială și unică” – Doamne ajută!
Din nefericire perspectica celui care votează nu atinge acest nivel de atenție. Și, în mod deliberat lui i se prezintă, înainte de orice, individul, candidatul. Istoric vorbind, imperiile au generat un tip de globalism precoce, fără împărțirea autorității. „Detalii” care au dus la Sarajevo 1914. Donald Trump are perfectă dreptate când vorbește despre suveranitate. Iar noi în Constituție o avem foarte bine scrisă. Globalsimul și-a arătat deja măsura, sau mai degrabă deviațiile de la normalitate. Inventează teorii fără suport în realitate. Chestiuni ce duc la ideea subordonării celor aleși în fața unor interese care nu țin de voința majorităților . Fapte deja petrecute. Globalsimul supune în timp ce suveranitatea se dispune. Desigur acolo unde funcționează. Oamenii nu au nevoie decât de libertate pentru a-și exercita propria lor voință, înăuntrul unei societăți bine articulate prin norme și reguli convenite. Ei nu se simt deloc confortabil în ghetouri doctrinare. Fiecare om devine capabil la maturitate să-și întemeieze și apoi să-și administreze o familie. Orice alte intervenții din afara familiei lui îi sunt inutile și posibil distructive. Națiunile suverane își respectă cetățenii, impun respectul prin respect și nu trec peste limitele până la care alte națiuni îți permit să ajungi. Globalsimul, cu toate beneficiile lui, discutabile, nu poate acționa decât discreționar, de sus în jos, clamând o egalitate de șanse din start mincinoasă.
De fapt, nimeni nu s-a plâns în lumea imperialistă după 1945 de modelul de societate. Ca și în 1917, când s-au găsit niște frustrați ce nu și-au aflat locul prin lumea lor și folosind ca armă principală manipularea au pornit inițial un război ideologic, de clasă ca mai apoi să treacă direct la crime și să impună un regim arbitrar, ticălos. N-au reușit să-l exporte pe toată planeta și acum, după destrămarea lui, încearcă tot prin manipulare să aducă pe toți oamenii sub un singur steag. Invențiile lor, precum cele legate de climă sau stratul de ozon nu fac altceva decât să creeze bazele de pe care să se declanșeze războiae, pandemii sau orice altceva care să ne ia decizia. Exemplul cu încălzirea globală este o minciună ușor de devoalat pentru oricine care are mintea deschisă. Pe orice autostradă din UE circulă convoaie de camioane la fiecare cca 50 km. Toate produc gaze ce, conform spuselor lor distrug clima. Între timp s-a dispus ca circulația autoturismelor cu ardere internă să se oprească petse vreo 5 sau 10 ani. Și ce să vezi, producția de autoturisme cu propulsie electrică crește vertiginos. Exact ca în vremea covidului, când vaccinurile au umplut conturile acelorași globaliști. Dacă într-adevăr există vreun risc de încălzire globală sau de modificare a climei cauzată de gazele emanate de motoare există soluții. Un tren de marfă poate transporta mai mult de 50 camioane o singură dată pe distanțe considerabile. O fac navele maritime fără probleme.Soluțiile simple nu sunt de dorit pentru că nu produc bani. Globalismul alege întotdeauna ce este mai complicat pentru că sunt mulți cei care nu sunt în stare să producă ceva în beneficiul oamenilor. Prin esența lui globalsimul este distrugere. Și nu se poate compara vreodată cu suveranismul. nici nu ar trebui să încapă în aceiași frază.