Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este un eveniment biblic și o zi sfântă respectată de mai multe biserici creștine care urmează tradițiile liturgice. Această zi comemorează martiriul prin decapitare al Sfântului Ioan Botezătorul, la ordinul lui Irod Antipa, în urma cererii răzbunătoare a fiicei sale vitrege Salomeea și a mamei ei, Irodiada.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultimul praznic din anul bisericesc, pentru că un nou an bisericesc începe la 1 septembrie. Potrivit tradiției, în această zi nu se bea vin roşu, nu se mănâncă varză și se ține post.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta avea slujbă la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci şi acela de a-L descoperi lumii drept Mesia şi Fiul lui Dumnezeu.
Relatările evanghelice
Contemporan cu Mântuitorul Iisus Hristos, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a fost mergător înaintea Domnului şi cel care I-a pregătit calea. Sfântul Ioan Botezătorul a murit de moarte mucenicească, din cauza fărădelegilor lui Irod Antipa (mort în anul 39), fiul lui Irod cel Mare, cel care i-a ucis pe pruncii din Betleem. Regele Irod Antipa, aprins fiind de patima desfrânării, a luat de nevastă pe soţia fratelui său, Filip, făcându-se astfel răpitor, desfrânat şi amestecător de sânge. Pentru aceasta, Sfântul Ioan Botezătorul, care era păzitor al Legii lui Dumnezeu şi propovăduitor al pocăinţei, îl mustra pe rege înaintea tuturor. Irod a poruncit ca prorocul să fie întemniţat, dar nu l-a ucis, pentru că se temea de popor şi chiar îl asculta uneori, luând aminte la cuvintele lui. Şi a stat Sfântul Ioan Botezătorul mai multe luni în temniţă, în cetatea Maherus de lângă Marea Moartă. Şi, fiind cercetat de ucenicii săi, sfântul îi întărea în vestirea lui Mesia, Care venise în lume, trimiţându-i să-L vadă şi să-L asculte, după cum se arată în Sfintele Evanghelii. Fiind ziua de naştere a lui Irod, regele s-a îmbătat şi după dansul fiicei Irodiadei, Salomeea, i-a promis acesteia că-i va îndeplini orice dorinţă. Sfătuindu-se Salomeea cu mama ei, a cerut de la Irod să-i taie capul Sfântului Ioan. Şi astfel, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a trecut la cele veşnice, la porunca unui rege împătimit şi a unei femei nelegiuite. El a apărat întreaga sa viaţă Legea lui Dumnezeu şi s-a învrednicit de cununi în cereasca Împărăţie a lui Hristos.
Relatări istorice
Istoricul evreu Iosephus Flavius povestește tot în lucrarea Antichități iudaice că Irod l-a ucis pe Ioan pentru „ca nu cumva marea influență pe care Ioan o avea asupra oamenilor să-l determine pe Ioan să declanșeze o răscoală și să-l aducă pe Irod în puterea lui [Ioan] (căci ei păreau pregătiți să facă orice i-ar fi sfătuit el), [așa că Irod] a crezut că este mai bine să-l omoare”. El mai spune că mulți dintre evrei credeau că dezastrul militar suferit de Irod din partea lui Aretas, socrul său (tatăl lui Phasaelis), era pedeapsa lui Dumnezeu pentru comportamentul său nelegiuit.
Niciuna dintre surse, nici cea evanghelică și nici cea istorică, nu oferă o dată exactă a decapitării, care a avut loc probabil în anii 28–29 d.Hr. (Matei 14:1-12; Marcu 6:14-27; Luca 9:9) după întemnițarea lui Ioan Botezătorul în anul 27 d.Hr. (Matei 4:12; Marcu 1:14) la îndemnul Irodiadei, soția fratelui său, pe care o luase ca amantă (Matei 14:3-5; Marcu 6:17-20). Potrivit lui Iosephus, decapitarea lui Ioan a avut loc în cetatea Maherus.
Zi de post și de prăznuire
Comemorarea liturgică a decapitării Sfântului Ioan Botezătorul este aproape la fel de veche ca aceea a nașterii sale, care este una dintre cele mai vechi sărbători, dacă nu chiar cea mai veche, introduse atât în liturghiile orientale, cât și în cele occidentale pentru a cinsti un sfânt.
Bisericile ortodoxe și greco-catolice celebrează, prăznuiesc această sărbătoare pe 29 august. Această dată din calendarul iulian, folosit de bisericile ortodoxe rusă, macedoneană, sârbă și etiopiană, corespunde în secolul al XXI-lea zilei de 11 septembrie din calendarul gregorian. Ziua este prăznuită întotdeauna cu post strict, iar în unele culturi creștine credinciosul practicant nu va mânca mâncare de pe un platou plat, nu va folosi un cuțit și nici nu va mânca o mâncare de formă rotundă în această zi.
Biserica Romano-Catolică prăznuiește decapitarea Sf. Ioan Botezătorul pe 29 august, la fel ca Biserica Luterană. Mai multe biserici din Comuniunea Anglicană fac acest lucru, inclusiv Biserica Angliei, deși unii o consideră mai degrabă o pomenire și nu o zi de sărbătoare.
Biserica Apostolică Armeană comemorează decapitarea Sfântului Ioan în Sâmbăta Săptămânii Paștelui, în timp ce Bisericile Ortodoxă Siriană, Biserica Ortodoxă Siriană din Malankar și Biserica Siro-Catolică din Malankar comemorează moartea lui pe 7 ianuarie.
RUGĂCIUNE
Sfinte Prorocule Ioan, Înaintemergătorule și Botezătorule al lui Hristos, neputincioasă este mintea noastră în a-ți aduce laude după cuviință. Ci destul îți este ție lauda Mântuitorului Hristos, lângă al Cărui Tron mijlocești împreună cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Pentru aceasta, îți mulțumim și cu umilință te rugăm: tinde mâna cea îngerească și risipește norul gândurilor rele care ne copleșesc pe noi. Adu pace în inimile, casele și obștile noastre. Împacă-ne cu Dumnezeu și cu aproapele nostru. Spre fapte bune ne îndeamnă și cu boldul pocăinței trezește inimile noastre ca să pricepem prețul mântuirii noastre.
Învățătorule al pocăinței, dă-ne darul străpungerii inimii și lacrimi prin care să ne curățim de păcate și sufletele noastre mai albe ca zăpada să le albim. De fărădelegi și de cei puternici ai pământului, care strică rânduiala lui Dumnezeu, scapă-ne, prin rugăciunile tale. Sfinte Ioan Înaintemergătorule, tu, despre care Scriptura spune: „Înainte de a te fi zămislit în pântece, te-am cunoscut și, înainte de a ieși din pântece, te-am sfințit și te-am rânduit proroc pentru popoare”, fii cu noi și ne luminează calea în acest veac întunecat și vrăjmaș cerului, ca, prin rugăciunile tale fiind păziți, înaintea lui Hristos, la Judecată, să dobândim partea cea de-a dreapta, împreună cu toți casnicii Săi. Amin.
Ce s-a întâmplat cu capul lui Ioan Botezătorul este dificil de aflat.
Nichifor Calist și Simeon Metafrastul spun că Irodiada l-a înmormântat în fortăreața Maherus (potrivit lui Iosephus). Alți autori afirmă că el a fost îngropat în palatul lui Irod din Ierusalim, unde a fost găsit în timpul domniei lui Constantin și transportat de acolo în secret la Emesa, în Fenicia, unde a fost ascuns, locul rămânând necunoscut ani de zile, până când a fost dezvăluit prin revelație în anul 453.
De-a lungul secolelor au apărut mai multe legende cu privire la relicvele Sf. Ioan Botezătorul în întreaga lume creștină. Câteva sanctuare creștine pretind că dețin capul tăiat al lui Ioan Botezătorul.
Scena reprezentată în iconografie dar și în lucrări de artă
Iconografie și fresce
Reprezentarea lui Ioan Botezătorul în artă
Evenimentele relaționate cu moartea Sfântului Ioan Botezătorul au fost un subiect comun în reprezentarea lui Ioan Botezătorul în artă, inițial cel mai adesea în mici scene din predele și mai târziu în lucrări separate de dimensiuni mai mari. Următoarea listă nu este una exhaustivă, ci include multe dintre cele mai cunoscute reprezentări ale acestor evenimente. Doar câteva exemple:
- Banchetul lui Irod, Donatello, 1427
- Salomeea cu capul Sf. Ioan Botezătorul, Tiziano Vecellio (Tițian), c. 1515, Galleria Doria Pamphilj, Roma
- Salomeea cu capul lui Ioan Botezătorul, Caravaggio, c. 1607-1610, National Gallery din Londra
- Salomeea cu capul lui Ioan Botezătorul, Caravaggio, c. 1609, Palatul Regal din Madrid
- Decapitarea Sfântului Ioan Botezătorul, Caravaggio, 1608, Catedrala din Valletta, Malta
- Sărbătoarea lui Irod cu decapitarea Sfântului Ioan Botezătorul, Bartholomeus Strobel, c. 1630-1643, Prado, Madrid
- Decapitarea lui Ioan Botezătorul, Rembrandt, 1640, The Fine Arts Museums of San Francisco
- Capul lui Ioan Botezătorul (Gaspar Nuñez Delgado), Muzeul de Artă din Sevilla
(Caravaggio, Decapitarea Sf. Ioan Botezătorul, 1608 (Catedrala din La Valletta, Malta) și (Capul lui Ioan Botezătorul (Gaspar Nuñez Delgado), Muzeul de Artă din Sevilla)
(Petrecerea lui Irod cu decapitarea Sfântului Ioan Botezătorul, în Muzeul Prado din Madrid, tablou de aproape 10 metri lățime, capodopera lui Bartholomeus Strobel)
Tradiţii şi obiceiuri. Ce nu e bine să faci în ziua de 29 august
În această zi, tradiţia cere să nu se consume vin roşu şi nici alimente şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare, în memoria sângelui vărsat de către Sfântul Ioan Botezătorul.
În ceea ce priveşte varza, aceasta nu se mănâncă pentru că tradiţia spune că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. Una dintre cele mai respectate tradiţii este ţinerea postului negru.
Nu se mănâncă fructe rotunde, care seamănă cu un cap (mere, pere, prune, nuci, căpăţâni de usturoi) sau cu o cruce (nuci, pepene); nu se bea vin roşu, nu se mănâncă fructe sau legume roşii, care amintesc de sângele care a curs din capul Sf. Ioan. Nu se mănâncă din blid sau tipsie.
De asemenea, oamenii împart mere, pere, castraveţi. În ziua în care cade crucea mică nu este bine de semănat nicio sămânţă.
În unele zone din Muntenia, Sf. Ioan se serbează de către femei. După ce se înserează, se adună mai multe la un loc, unde fac chefuri şi jocuri, însă fără bărbaţi, zicându-se că aceasta e ziua când femeia e tot aşa de mare ca şi bărbatul.
Surse: Doxologia.ro / Crestinortodox.ro / Wikipedia
