INTERPELARE – Ședința Senatului din data de 17.12.2025 | Adresată Ministerului Afacerilor Interne Cătălin PREDOIU, de senatorul Teofil PARASCA din Circumscripția electorală Nr. 02 ARAD | Obiect: Solicitarea unor clarificări punctuale privind vulnerabilitățile activității de psihologie în structurile MAI
Stimate domnule ministru,
Am luat act de răspunsul transmis de Ministerul Afacerilor Interne la interpelarea formulată privind vulnerabilitățile activității de psihologie în structurile MAI. Cu toate acestea, constat că răspunsul oferit rămâne preponderent general, declarativ și nefundamentat factual, fără a clarifica întrebările concrete adresate.
Una au fost întrebările formulate și altceva a fost răspunsul transmis, motiv pentru care revin cu solicitarea unor clarificări punctuale.
În răspuns se afirmă că, „în activitatea curentă, au fost semnalate situații particulare” și „nemulțumiri persistente” din partea persoanelor declarate inapt psihologic.
Cu toate acestea, nu sunt prezentate date obiective, statistici sau exemple concrete care să justifice modificarea art. 20 din OMAI nr. 23/2015.
În acest context, vă solicit explicit să precizați:
- Câte evaluări „excepționale” au fost realizate în ultimii trei ani, anterior modificării ordinului?
- Câte cazuri concrete au fundamentat decizia de a introduce o a doua comisie de reexaminare?
- În câte situații s-a constatat, în mod documentat, „punerea la îndoială a integrității procedurii de evaluare”, invocată în răspuns?
În lipsa acestor date, modificarea apare ca fiind bazată pe percepții subiective și nemulțumiri individuale, nu pe o disfuncționalitate sistemică demonstrată.
Se afirmă că noul mecanism nu afectează independența profesională a psihologilor și că reevaluarea „excepțională” se aplică doar în cazuri speciale.
Totuși, nu este clar:
- Cum se justifică profesional posibilitatea contestării repetate a unui aviz psihologic, după ce patru psihologi (examinator + comisie de reexaminare) au emis o concluzie unanimă?
- Cum este prevenit riscul real de presiuni externe, ingerințe sau influențări neprofesionale, în special în cazul funcțiilor sensibile din MAI?
Afirmația generică potrivit căreia nu este afectată independența profesională nu ține loc de mecanisme concrete de protecție.
Deși am solicitat în mod expres indicarea modelelor care au stat la baza modificării ordinului, răspunsul MAI nu menționează niciun stat, nicio instituție și niciun act normativ comparabil.
Vă solicit să precizați clar:
- Ce modele europene concrete permit contestarea succesivă a unui aviz psihologic definitiv?
- Există exemple similare în România, în structuri de ordine publică sau siguranță națională?
- Au fost analizate recomandări sau standarde europene în domeniul psihologiei aplicate?
În răspuns se precizează că atribuțiile funcției de director sunt exercitate de un colonel, iar procedura de concurs a fost inițiată doar pentru funcția de director adjunct.
Rămân însă neclarificate aspecte esențiale:
- De ce în ultimii cinci ani postul de director nu a fost scos la concurs, fiind ocupat exclusiv prin împuterniciri , desemnari și detașări?
- De ce a fost adus prin detașare un militar din afara MAI, (colonel SRI) în condițiile în care ministerul are peste 250 de specialiști psihologi cu experiență?
- Care au fost criteriile obiective care au justificat această soluție?
Răspunsul MAI nu clarifică deloc o problemă de fond:
- În ce temei legal un cadru militar exercită autoritate ierarhică asupra personalului nemilitarizat, cu statut de funcționar public cu statut special?
- Cum este compatibilă această situație cu principiile administrative și cu specificul profesional al activității de psihologie?
Această realitate ridică serioase semne de întrebare privind legalitatea lanțului de comandă și autonomia profesională.
Totodată, vă solicit să clarificați o modificare de fond extrem de sensibilă, care nu a fost abordată în răspunsul transmis:
- De ce testarea psihologică nu mai are caracter de proba eliminatorie în cadrul procesului de incadrare a posturilor din MAI ?
- Care este rațiunea profesională pentru care evaluarea psihologică este susținută după probele de cunoștințe și aptitudini profesionale, în condițiile în care, tradițional, aceasta avea rol de filtru primar?
- Cum justificați situația în care candidați cu punctaje foarte mari la probele profesionale sunt declarați inapți psihologic, iar în locul acestora sunt admiși candidați clasați inițial sub linia de concurs, exclusiv ca urmare a eliminării celor respinși psihologic?
Această practică ridică grave semne de întrebare privind:
- coerența criteriilor de selecție,
- predictibilitatea concursurilor,
- percepția de echitate și meritocrație,
- precum și presiunile exercitate asupra actului psihologic, în condițiile în care evaluarea nu mai operează ca filtru inițial, ci ca etapă ulterioară, cu efecte administrative și emoționale majore asupra candidaților.
Vă solicit să precizați:
- dacă această modificare este fundamentată pe studii de impact, analize de risc sau modele europene;
- care au fost argumentele de specialitate care au stat la baza acestor schimbari;
- ce mecanisme există pentru a preveni relativizarea avizului psihologic în contextul presiunii generate de ierarhia notelor obținute anterior.
Domnule ministru,
Având în vedere rolul esențial al evaluării psihologice în selecția personalului MAI, consider că lipsa unor răspunsuri clare menține suspiciuni serioase privind coerența, transparența și integritatea proceselor de evaluare și selecție.
Vă solicit, așadar, un răspuns complet, punctual și bazat pe date concrete, care să răspundă exact întrebărilor formulate, nu doar la nivel declarativ.
Cu respectul cuvenit,
Senator Teofil Parasca, Circumscripția nr. 2, Arad.
- Citește mai multe INTERPELĂRI ale senatorului Teofil Parasca
