Un program de vaccinare ratat de statul român a dus la decesul a peste 17.000 de femei în ultimii 10 ani din cauza unei boli ce poate fi prevenită prin imunizare. Cancerul de col uterin aproape nu mai există în statele civilizate. În România s-a ajuns aici pentru că în 2008, autoritățile nu au reușit să le explice mamelor de ce fetele lor trebuie să facă acest vaccin și a preferat ca sute de mii de doze să fie aruncate. Campania a fost reluată, în 2020 fiind a cincea tentativă a ministerului Sănătății de a duce la capăt vaccinarea anti-HPV în România. În perioada 2008-2020, pentru 12 miniștri (plus încă 3 miniștri din 2020 până în prezent care s-au ocupat exclusiv de campania de vaccinare anti-covid), viața femeilor amenințate de cancerul de col uterin NU a fost o prioritate. Nepăsarea unor autorități sanitare incapabile, suprapusă peste lipsa de educație sanitară și responsabilitate pentru propria sănătate a femeilor din România, ne costă viața a mii de femei anual.
„Vaccinul împotriva HPV, distribuit către direcțiile de sănătate publică
Am întrebat la cabinetul medicului de familie cum aș putea programa pentru vaccinul anti-HPV fetele în vârstă de 13 și respectiv 14 ani:
„Noi am întocmit liste cu doritori, dar au fost puțini părinți care și-au exprimat acordul. Listele le-am transmis la DSP și în funcție de asta primim dozele. Dacă fetele nu sunt pe lista de vaccinare de acum 3 ani, nu știm dacă se poate acum. Noi am primit doze în baza catagrafierilor de 2-3 ani în urmă. O să întrebăm la DSP.”
Și au întrebat la DSP, revenind cu răspunsul: „ Din păcate nu vă încadrați acum. Putem să le păstrăm în evidență pentru catagrafiere în fiecare lună și când vor fi doze vă anunțăm.”
Am întrebat și noi la DSP Arad
1.Câte doze de vaccin anti-HPV au fost alocate de Ministerul Sănătății pentru județul Arad? – cu raportare la anunțul MS din data de 20 mai 2021 prin care se comunica faptul că 40.000 de doze au fost distribuite la nivel național.
2.Care sunt criteriile de distribuire către cabinetele medicilor de familie?
3.Câte cabinete ale medicilor de familie (din județ și din municipiu) au primit doze de vaccin?
4.În cazul în care un părinte/tutore legal a refuzat la un moment dat vaccinarea iar în acest moment s-a răzgândit și ar dori să-și vaccineze fiica, cum ar trebui să procedeze și dacă mai poate beneficia de vaccin?
Răspunsul DSP Arad a venit prompt: județul Arad a primit prin repartiție de la Ministerul Sănătății doar 290 de doze de vaccin anti-HPV, repartizate către 25 de cabinete de medici de familie. În cazul în care un părinte/tutore legal a refuzat la un moment dat vaccinarea iar în acest moment s-a răzgândit și ar dori să-și vaccineze fiica, trebuie să se adreseze medicului de familie pentru reînnoirea catagrafierii și să aștepte următoarea repartiție de doze de la Ministerul Sănătății.
Așadar, „Ce poți face tu? Solicită medicului de familie vaccin anti-HPV pentru fiica ta!” din mesajul Ministerului Sănătății nu are nicio legătură cu realitatea din moment ce, dacă-l soliciți nu-l primești acum și înseamnă că Ministerul Sănătății habar nu are de realitate. Iar realitatea are la bază următoarele date statistice care nu impresionează și nu responsabilizează pe nimeni, nici pe părinți și nici pe reprezentanții Ministerului Sănătății:
-Cancerul de col uterin este principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă 18-45 de ani.
-Cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei, în România.
-7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România.
-România are o incidență a cazurilor de cancer de col uterin de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene.
-În ceea ce privește rata mortalității, România înregistrează valori ridicate plasându-se în clasa 5,5 – 9,4 decese/100 000 femei.
-În România se înregistrează anual 4 343 cazuri noi de cancer col uterin.
-1 909 decese sunt cauzate de această boală.
Metoda principală de prevenție împotriva bolilor cauzate de HPV este vaccinarea
Atât Organizația Mondială a Sănătății cât și Comisia Europeană recomandă vaccinarea anti-HPV și includerea acesteia în programe naționale de prevenție.
Eficacitatea și siguranța vaccinării anti- HPV a fost măsurată în state în care vaccinarea a fost inclusă în cadrul programelor naționale de imunizare.
Prevalența genotipurilor 6, 11, 16 și 18 în rândul femeilor cu vârsta între 18 și 24 de ani a fost redusă de 4 ori în Australia.
În SUA, un declin de 56% a infecțiilor cu tipurile HPV prevenibile prin vaccinare a fost înregistrat la tinerele cu vârsta între 14 și 19 ani.
Riscul de cancer de col uterin poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare (la o acoperire a populației țintă de 70%)
Despre vaccinul anti-HPV
În prezent, există 3 tipuri de vaccinuri HPV: Gardasil, Gardasil 9 și Cervarix:
Toate cele 3 vaccinuri previn infecția împotriva HPV 16 și 18, două tipuri de HPV cu risc cancerigen înalt care cauzează leziunile pre-canceroase de la nivelul colului uterin (neoplaziile intraepiteliale cervicale – CIN) și 70% dintre cancerele de col uterin și aproximativ 50% dintre cancerele vaginal, vulvar, penian. Tulpina HPV 16 este frecvent implicată în cancerul anal.
Gardasil previne, în plus, infecția împotriva HPV 6 și 11 care cauzează 90% dintre verucile vaginale (negii vaginali).
Gardasil 9 previne infecția împotriva acestor 4 tipuri de HPV la care se adaugă prevenția față de încă 5 tipuri HPV cancerigene (HPV 31, 33, 45, 52 si 58) și care sunt răspunzătoare împreună de încă 10-20% dintre cazurile de cancer de col uterin. Gardasil 9 oferă astfel cea mai completă protecție antivirală.
În România este distribuit Gardasil 9 care oferă cea mai completă protecție antivirală.
Câte doze sunt necesare?
Pentru o protecţie totală, sunt necesare două doze de vaccin. Cele două doze sunt administrate pe parcursul a 6 până la 12 luni. Fetelor cu vârsta de 15 ani sau mai mult trebuie să li se administreze trei doze de vaccin.
Vaccinul se administrează în mai multe doze. Numărul dozelor depinde de vârsta la care se administrează:
– până la 15 ani: 2 doze – doza 1 la 11-12 ani (poate începe și la 9 ani). Doza 2 trebuie să fie la minim 6 luni de la prima doză, frecvent la 6-12 luni de la prima doză.
-peste 15 ani: 3 doze (inclusiv la persoanele cu sistem imunitar slăbit). Doza 2 trebuie administrată la cel puțin 1 luna de la prima doză, iar doza 3 la cel puțin 3 luni după doza 2. Este important să fie administrate toate cele 3 doze pentru a fi adecvat protejat.
Este necesară şi o doză de rapel?
Nu. Se știe cu siguranţă că vaccinul funcţionează cel puţin 10 ani. Momentan, nu este necesară o doză de rapel.
Vaccinul este sigur?
Da. Pentru mai mult de 13 ani, siguranţa oferită de vaccinul anti HPV a fost monitorizată strict şi revizuită frecvent de mai multe instituţii internaţionale, inclusiv:
-Comitetul Consultativ Global pentru Siguranţa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;
-Agenţia Europeană pentru Medicamente;
-Centrul American pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor.
Aceste instituţii internaţionale au raportat în mod constant faptul că vaccinul este sigur, fără a exista efecte secundare pe termen lung.
Efecte secundare
Majoritatea fetelor nu au nicio problemă după administrarea vaccinului anti HPV. Efectele secundare cauzate de vaccin sunt:
-1 din 10 fete va simţi durere, va prezenta inflamaţie şi roşeaţă la locul injectării şi/sau va manifesta dureri de cap
-1 din 100 de fete va avea stări de greaţă, va simţi durere în braţul vaccinat şi va manifesta o stare subfebrilă.
Acestea pot fi tratate cu paracetamol sau ibuprofen.
– Între 1 din 1000 şi 1 din 10.000 de fete va prezenta o erupţie care provoacă mâncărimi sau urticarie.
– Unele fete leşină după administrarea unei injecţii. Este recomandat ca acestea să stea aşezate timp de 15 minute după vaccinare, pentru a se preveni starea de leşin.
-Reacţiile alergice severe sunt extrem de rare. Ca de obicei, dacă este nevoie, consultaţi medicul.
7 din 10 cazuri de cancer cervical pot fi prevenite cu ajutorul vaccinului HPV
Înainte de administrarea următoarei doze de vaccin, trebuie să informaţi echipa de vaccinare dacă au avut loc reacţii adverse grave în urma dozei anterioare de vaccin sau dacă s-a înregistrat vreo schimbare în anamneza fiicei dumneavoastră.
Nu există efecte secundare pe termen lung cauzate de vaccinul anti HPV. Efectele secundare se manifestă pe termen scurt, după cum este indicat mai sus.
Ca în cazul tuturor vaccinurilor, în situaţia improbabilă în care o fată prezintă probleme de sănătate după vaccinare, acestea vor fi raportate Autorităţii de Reglementare în Domeniul Medicamentului (Health Products Regulatory Authority – HPRA). HPRA va investiga aceste probleme. Acest proces are loc la nivel global, astfel încât orice problemă de sănătate foarte rar întâlnită să poată fi identificată. Înainte de administrarea următoarei doze de vaccin, trebuie să informaţi echipa de vaccinare dacă au avut loc reacţii adverse grave în urma dozei anterioare de vaccin sau dacă s-a înregistrat vreo schimbare în anamneza fiicei dumneavoastră.
Vaccinarea se face în scop profilactic, adică este folosit în prevenirea infecției
Vaccinul nu vindecă cancerul de col uterin, nu poate vindeca o infecție cu Human Papilloma Virus (HPV) deja apărută. De asemenea nu exclude posibilitatea, e adevărat mult mai rară, a dezvoltării unui cancer de col uterin produs de o altă cauză decât infecția cu virusul Papilloma Uman.
Campania de vaccinare împotriva HPV a fost reluată în România în ianuarie 2020, după mai bine de 10 ani de pauză. 28.169 de tinere din România au fost vaccinate în primul an al campaniei, în perioada 01.01.2020 – 31.01.2020, potrivit centralizării Institutului Național de Sănătate Publică – Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
