[COMUNICAT DE PRESĂ]
Ziua Internațională de Luptă împotriva maladiei Alzheimer, lansată în anul 1994 sub umbrela federației internaționale, Alzheimer Disease International (ADI) și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății, este marcată în fiecare an pe data de 21 septembrie. Anul acesta, este subliniat aspectul conştientizării rolului esențial al identificării factorilor de risc și a semnelor timpurii ale demenței pentru adoptarea de măsuri proactive de reducere a riscului şi de prevenire a apariției acesteia.
Demența reprezintă o varietate de boli și leziuni care afectează creierul. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și poate contribui la 60-70% din aceste cazuri.
În prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență în întreaga lume și în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi. Demența este în prezent a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global. Femeile sunt afectate în mod disproporționat de demență, atât direct, cât și indirect prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de demență, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor persoane.
În România, în anul 2022 au fost raportate de către medicii de familie, 7920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu această maladie.
În anul 2019, povara economică a demenței la nivel global a fost de 1,3 trilioane de dolari, aproximativ 50% din aceste costuri fiind atribuite îngrijirii oferite de membrii familiei și de prietenii apropiați (calculat la o medie de 5 ore de îngrijire și supraveghere pe zi).
Factorii de risc pentru demență includ: vârsta (mai frecvent la peste 65 de ani), hipertensiunea arterială, glicemia crescută (diabet zaharat), obezitatea, fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, izolarea socială, depresia.
Semnele și simptomele timpurii sunt: uitarea evenimentelor recente, pierderea sau rătăcirea lucrurilor, confuzia, chiar și în locuri familiare, pierderea noțiunii timpului, dificultăți în rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor, dificultăţi în găsirea cuvintelor, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor familiare, aprecierea greșită a distanțelor față de obiecte.
Demența are impact fizic, psihologic, social și economic, nu numai pentru persoanele care trăiesc cu demență, ci și pentru îngrijitorii lor, familii și societate în general. Există adesea o lipsă de conștientizare și înțelegere a demenței, ceea ce duce la stigmatizare și bariere în calea diagnosticului și îngrijirii.
OMS recunoaște demența ca o prioritate de sănătate publică. În mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătății a aprobat Planul de acțiune global privind răspunsul de sănătate publică la demență 2017-2025. Acesta oferă un plan cuprinzător de acțiune – pentru factorii de decizie, partenerii internaționali, regionali și naționali și OMS în următoarele domenii: abordarea demenței ca prioritate de sănătate publică; creșterea gradului de conștientizare a demenței și crearea unei societăți care să includă demența; reducerea riscului de demență; diagnostic, tratament și îngrijire; sisteme informatice pentru demență; sprijin pentru îngrijitorii de demență; precum și cercetare și inovare. Pentru a facilita monitorizarea planului de acțiune global pentru demență, OMS a dezvoltat Observatorul global pentru demență (GDO), un portal de date care adună date de țară privind 35 de indicatori cheie ai demenței din cele șapte domenii strategice ale planului de acțiune global.
DIRECTOR EXECUTII
IRIMIE CECILIA GABRIELA
