Pierderi germane imense în ultimele zile ale războiului

După moartea lui Hitler (30 aprilie 1945), succesor al fuhrerului a fost numit amiralul Donitz. Acesta formează un nou guvern care are o singură misiune; să asigure capitularea necondiționată a Germaniei. Acest lucru se întâmplă în 7 mai 1945, când mareșalul Jodl semnează capitularea la Reims, care prevedea oprirea ostilităților începând cu 8 mai ora 2 noaptea. Dar, la insistențele sovieticilor, capitularea se va repeta în 9 mai, la ora 0,16, lângă Berlin, când semnează, de data aceasta, din partea germană feldmareșalul Wilhelm Keitel, șeful OKW. Pierderile germanilor în aceste ultime zile au fost imense. Doar în materie de prizoneri, 190 mii de soldați din Curlandia au ajuns prizonieri la sovietici, din Prusia Orientală au fot capturați 150 mii de oameni, 360 mii din Grupul Vistula au trecut la americani, 100 mii oameni din armata lui Wenk ajung prizonieri la americani; din nordul Iugoslaviei 250 mii ajung la aliați, iar 150.000 la partizanii lui Tito și așa mai departe pe tot continentul european în care se mai găseau unități germane. Unitățile germane fac tot posibilul ca să se retragă pe frontul de vest pentru a se preda astfel în mâinile americanilor și englezilor, îngroziți de ceea ce li s-ar întâmpla în prizonieratul sovietic.


Bilanț catastrofal în Europa

Numărul victimelor pe toate fronturile din Europa a fost imens, dar au fost distribuite cu totul inegal. Cel mai mare număr de militari morți din rândul aliaților l-a înregistrat Uniunea Sovietică. Ultimele cercetări ale istoricilor ruși pornesc în cazul războiului germano-sovietic de la un număr de 11,27 de milioane de militari morți, dintre care 8,38 de milioane erau soldați, 1,98 milioane subofițeri și peste 898 000 de ofițeri.   Iugoslavia a pierdut 305 mii oameni; Anglia 264 mii; Franța 213 mii; Polonia 123.178; Grecia 88.300; Belgia 12 mii etc.  În total au pierit  10. 026.945 de militari. 

Din rândul puterilor Axei, Germania a pierdut 3,5 milioane; România 300 mii; Italia 242 mii; Ungaria 200 mii; Finlanda 82 mii etc. Adică în total pierderile umane s-au ridicat la 4.335.232.

Al doilea Război Mondial a fost unul în care numărul morților civili a fost mai mare decât al combatanților. Uniunea Sovietică a avut 16 milioane morți; Polonia 5,675 mii; Iugoslavia 1,200 mii; Franța 350 mii; Grecia 325 mii; Cehoslovacia 215 mii; Olanda 200 mii; Anglia 92 mii; Belgia 76 mii etc iar din rândul puterilor Axei pierderile au fost următoarele: Germania 780 mii; Ungaria 290 mii; România 200 mii; Italia 152 mii; Bulgaria 10 mii etc.Totalul estimat este de 27 milioane. 

S-au înregistrat desigur și imense distrugeri materiale dintre care cele mai vizibile erau pagubele făcute locuințelor. În Londra au fost distruse trei milioane și jumătate de case din regiunea metropolitană. La Varșovia 90% din case au fost distruse, în Budapesta anului 1945 numai 27% din clădirile rezidențiale mai puteau fi folosite, Germania pierduse 40% din locuințe, Marea Britanie 30%, Franța 20%. (500.00 locuințe), Italia a pierdut 1,2 milioane de case. Paradoxal, industria de armament a avut mai puțin de suferit, doar 20% dintre uzinele germane fuseseră distruse, chiar și în Bazinul Ruhr, unde se concentrase bombardamentul aliat, două treimi din fabrici și utilaje rămăseseră intacte. La uzinele Volkswagen 91% din utilaje au supraviețuit. Distrugeri mari au suferit serviciile publice: rețelele electrice, de alimentare cu apă, transportul feroviar, terestru și naval. În ziua morții lui Hitler (30 aprilie) funcționau doar 10% din căile ferate.  

În consecință, nivelul de viață al oamenilor a scăzut foarte mult, în multe regiuni ale Europei a izbucnit foametea, s-au înregistrat epidemii, înmulțind numărul morților. Revenirea la normalitate a fost îndelungată și dificilă. 


Berlinul distrus

Liderii militari și politici care au vizitat Berlinul înainte de a începe conferința de la Potsdam (iulie 1945) au luat contact cu distrugerile imense pricinuite Berlinului. Generalul englez Lionel Ismay a spus că turul Berlinului a fost o „experiență deprimantă!” El abia dacă a văzut „câte o casă care era locuibilă. „Mirosea a moarte și a descompunere iar cineva s-a întrebat câte cadavre mai zac încă în ruine”. Mareșalul Brooke a folosit de două ori în jurnalul său fraza „haos absolut”pentru a descrie Berlinul. Acesta scria: „Cu cât vezi mai mult din el cu atât mai mult îți dai seama cât de complet distrus este”. Președintele american Harry Truman scria și el în jurnalul său personal că nu mai văzuse niciodată în viața lui o asemenea distrugere. Șirul care părea nesfârșit de refugiați l-a șocat cel mai mult. El își amintea „procesiunea lungă, care nu se mai termina, de bătrâni, femei și copii rătăcind fără țintă de-a lungul șoselelor și al drumurilor de țară cărând, împingând sau trăgând ceea ce mai rămăsese din bunurile lor. Țintă principală a bombardamentelor aeriene aliate și scena unei bătălii devastatoare dintre Wehrmacht și Armata sovietică, Berlinul era atât de distrus încât cuvintele nu-l mai puteau cuprinde.” Un locotenent al Forțelor Aeriene Regale Britanice, care trecuse prin Berlin înainte de sosirea VIP-urilor, a spus despre zona din apropiere de poarta Brandenburg și Unter den Linden: „Ce scenă a distrugerii! Nici o singură clădire din acest cartier nu a rămas în picioare. Nu mai sunt magazine, apartamente sau hoteluri. Celebrul hotel Adlon este o ruină. Trebuie să vezi distrugerea ca să crezi, cuvintele nu o pot descrie. Dar nu numai Berlinul arăta devastat complet, toate marile orașe germane au fost distruse de bombardamentele aliaților iar infrastructura nu mai putea menține o viață normală în țară. Și toate acestea s-au putut întâmpla din paranoia unui nebun ajuns în fruntea statului.  

Către sfârșitul anilor 1990, s-a stabilit că pierderile germane din rândul militarilor au fost de 5.318 mii de oameni iar dintre aceștia aproximativ jumătate, 2743 mii au căzut pe frontul de răsărit. În urma atacurilor aeriene evaluările se situează între 380.000 și 635 mii, mai probabil 465 mii. Vor pieri apoi alte sute de mii de soldați germani în lagărele din răsărit mai ales dar și din apus.


Citește și: