PĂLĂVRĂGEALĂ DESPRE CONDIȚIA UMANĂ (17)

alexandru v. mureșan
Distribuie:

[ARGUMENT. Mai toate dicționarele serioase cad de acord asupra ideii că „pălăvrăgeala” este „Discuție despre lucruri lipsite de importanță”. Deci, un fel de vorbărie inutilă… Și totuși întreaga istorie a umanității este punctată – dominant! – de astfel de momente. Când un fenomen „întâmplător” se manifestă repetitiv, enervant de „repetitiv”, atunci el devine necesar!… Cel puțin așa ne spune dialectica: „necesitatea” își croiește drum prin intermediul „întâmplărilor”, la fel cum legitatea obiectivă (statistic-probabilistă) apare în și prin „jocurile hazardului”…]


ȚÂPURITURĂ OȘENEASCĂ ÎN VARIANTĂ MITICEASCĂ: „FĂ-MĂ MAMĂ!”… sau „PANEM ET CIRCENSES” ÎN VARIANTA SEC. XXI: „THE SHOW MUST GO ON!…” [un titlu prelung, ca o uvertură de operă wagneriană]

0. Văpăile Duhului / Spiritului Sfânt au pogorât și asupra mea: dar nu vorbesc „în limbi”, ci în versuri (populare)!

Fu duminica Rusaliilor, apoi, The Day After… pentru necredincioși și ignoranți, reamintesc [cât mai simplu și într-un stil „pop” – apud Wikipedia] că: «Rusaliile (din latina vulgară – în dialectul napoletan se folosește denumirea de „Pasca rusata” – Paștile trandafirilor, iar în aromână „Arusaľi” ), sunt cunoscute ca sărbătoare religioasă a Pogorârii Sfântului Duh / Coborârea Spiritului Sfânt. Rusaliile, praznic creștin celebrat în a cincizecea zi de după Sărbătoarea Paștilor, cade întotdeauna într-o zi de duminică. De Rusalii este sărbătorită „Coborârea Duhului Sfânt / Spiritului Sfânt” asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret și a Sfintei Fecioare MariaMaica Domnului, adunați în cenacol. Potrivit scrierilor din Noul Testament –( Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua sărbătorii evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creștină mai poartă denumirea de Cinzecime (în latină Pentecostes,în franceză La Pentecôte, germană Pfingstend, în maghiară Pünkösd etc., termen ce provine din greaca veche – πεντηκοστὴ ἡμέρα / pentêkostề hêméra, «a cincizecea zi»). (…) Conform rânduielilor creștin-orientale, acest important eveniment al Rusaliilor reprezintă ziua de naștere a Bisericii Creștine, întrucât în această zi a luat ființă în chip văzut această instituție divino-umană, întemeiată în chip nevăzut, odată cu jertfa Mântuitorului pe cruce. (…) Expresia reproduce cuvintele lui Iisus (…). Ea suna astfel:„Dați Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu. (…) Prin aceste vorbe El a respins provocarea și a instituit pentru totdeauna desprinderea religiei de politic [s.n.].  Creștinii iși fac datoria față de autoritați, dar își capată libertatea spirituală punându-și speranțele doar in Dumnezeu.»… Zic eu, i-religiosul, „free thinker”-ul, dar mereu cu gândul la ce („naiba”! sic! ) se petrece în „lumea dinafară” și „lumea dinăuntru”… Mă refer la Europa & lumea largă și… evident… la Românica…

Deci: Conform nemaipomenitei, ingenioasei, năstrușnicei ziceri „Am venit cu tata și am plecat cu mama…” (sic!), nu mai puteau urma decât „gestația și travaliul”, i.e., după plăcerile (și chinurile) „facerii” unei noi „lumi dinafară” și a unei noi „lumi dinăuntru”… Prin urmare, „să țâpurim”:

FĂ-MĂ MAMĂ CU NOROC / Ș’APOI MĂ ARUNCĂ-N FOC!

FĂ-MĂ MAMĂ C-UN RUSNAC / SĂ LE VIN LA TOȚI DE HAC!

FĂ-MĂ MAMĂ C-UN YANKEU / CA S’AJUNG UN DERBEDEU!

FĂ-MĂ MAMĂ ROMÂNAȘ / S’AJUNG CU UN CUR GOLAȘ!

… corolar:

FĂ-MĂ MAM’EUROPEAN / SĂ RĂMÂN CU’ACEST ALEAN!…


Nu, nu m-a lovit damblaua (încă!…), fiecare „vers” își are tâlcul său destul de bine ascuns, dar dacă ne raportăm la realitățile noastre (de acasă și de aiurea), „hermeneutica” fiecărei „ziceri” va sări în uăchi!… „Deci, așadar și prin urmare”:
1. Fă-mă mamă cu noroc / Ș’apoi mă aruncă-n foc!

„Rusnac” rimează cu „zvonac”… că numa’ dinspre pustietățile stepei și Siberiei poate bate crivățul fake-news cum că suntem sortiți să merem la război… Cu cine? Cu rusnacii-zvonacii! Mai precis, „contra lor”! Nu pentru a ajuta nefericita Ukraină, nu pentru a salva „restul” Europei de adevărata „ciumă roșie”… Oh, nuuu!… Fiind subordonați până peste cap comandamentelor (dictatoriale!) ale U.E. și mai ales ale NATO, trebuie să devenim „carne de tun” pentru interesele vestului care ne-a înrobit deplin și ne comandă „din scurt”… chiar la noi acasă… Altfel, cum s-ar explica lozincile „hei-rupiste” lansate de la Bruxelles și (mai de departe) de peste „gârla” Atlanticului ? Lozinci ce ne cer să ne reînarmăm până-n dinți și să cheltuim puținii bani din pușculița națională pe „prostii” militar-războinice… Cine profită de acest efort absurd? Evident, multi-naționalele nesățioase din Vest-Europa și, mai ales, cele „ultra-național-americane” de la Unchiul Sam… Ca pe vremuri (a propos de co-producțiile cinematografice româno-franceze – „Ei cu actorii, noi… cu caii”), recte, actualizat, „Ei cu tancuri și avioane, noi… cu morții”… Acum vedeți tâlcul țâpuriturii?: Trebuie să fim norocoși când ne fac mamele noastre pentru ca acest „noroc” să ne aducă – cât de cât – cu bine acasă-înapoi, după ce vom fi fost aruncați în foc (= un război care nici măcar nu va fi al nostru!). Vă place ce „vești” circulă în „spațiul public”? Dar, vreau să fiu bine înțeles! Nici eu, personal, nu sunt de acord cu risipa uriașă de fonduri (care, cu siguranță, ar avea o destinație mai bună, i.e., o cauză mai bună!). De fapt acest tip de fake-news servesc de minune Rusiei: dacă țările lumii „civilizate, democratic-liberale” își deturnează resursele spre cheltuielile cu re-înarmarea, atunci dezvoltarea lor economico-socială va fi serios frânată și… totul în favoarea „viitorului” vecin de la Răsărit (fie-mi limba blestemată, sic!). Am mai spus-o și o să o tot spun!… Iată o nouă cale de a NU recupera nici măcar o parte din decalajul ce ne desparte pe noi („lumea a III-a a U.E.”) de „lumea întâia – lumea bună” a Vestului către care tot aspirăm și tot expirăm oftături și regrete… Zadarnic mai marii noștri militari (autohtoni! – în primul rând…) dau dezmințiri peste dezmințiri: prostimea (pulimea) getică a rămas cu „vaccinul” administrat pe căi oculte de „Măreața…”: pică din nou cătănia din pod, ne vom trimite pruncii, soții, frații etc. la moarte, pentru o cauză ce  nu-i a noastră… și toate astea, pentru că-i „pupăm pe occidentali în cur”, în loc să lingem bucile post-sovietice (sau, „viitor-re-sovietice”?!)!  Morala, sau bine zis, soluția? Iaca, dixit – „Țâpuritura” – Fă-mă mamă c-un rusnac / Să le vin la toți de hac (și „completare”:)/ Și să fiu un bun zvonac!… 


2. Fă-mă mamă c-un yakeu / Ca s’ajung un derbedeu (completare:) / Și în pungă, făr’ vr’un leu… 

Ei, acu’-i acu’… Ce mi s-o fi năzărit mie cu americanii? Nimic! Am fost la „ei” acasă și m-am lămurit: majoritatea sunt oameni normali (indiferent de rasă, origine etnică, confesiune religioasă ș.a.m.d.). Dar cum peștele de la cap se-mpute, și aici multe „anormalități” li se trag de la noii instalați la Casa Albă… Mai mult; așa cum două săbii nu încap în aceeași teacă, tot așa, nici două orgolii nemăsurate (asociate cu bogății imense) nu se pot „pupa” prea mult timp… În fapt, doi „derbedei” mondiali: Donald-Duck-Dick & Elon Musk-the Devil. „Luna de miere” s-a terminat, cearta lor provoacă frisoane în mai toate cancelariile planetei, dar mai ales pe burse… „Vulturul cu Cap Alb” din Biroul Oval „l-a izgonit din Rai” pe domnul „venitură sud-africană” (descendent, pare-se, din buri). Simbolic, „yankeul-șef” vrea să doneze până și mașina „Tesla” cumpărată de la marele miliardar al planetei și pe care o ține prin naiba știe ce cotloane ale „casei”. Reciproc, „venitura sud-africană”, vrea să le taie macaroana celor de la NASA (proiectul „Space – X”) – drept „răzbunare”. Zâzania continuă, în ciuda tentativei de împăcare sau, măcar, justificare, a tatălui „tatălui” Tesla: stresul! „Bătrânul”, aflându-se – în premieră – (și căzut pe spate de  admirație) la Moscova… Ce va face mai departe „Musk-Junior”?… vom trăi și vom vedea… (dacă o vom apuca…). Cert este că „derbedeul” de la Casa Albă își dă iar în petic: politica sa aiuristică anti-imigrație (fie ea și ilegală) a stârnit proteste nemaivăzute, începând cu Coasta de Vest. Ba, a pus paie pe foc, chemând Garda Națională și, mai nou, chiar armata… să-i „liniștească” pe „zurbagii”… Guvernatorul (democrat!) al statului California vrea să dea în judecată administrația-Trump… Ce o să iasă din toată această tevatură? Încă o pată (nedorită, parol!) pe obrazul Americii!

Dar ce relevanță au toate „acestea” pentru noi „geto-dacii”? Ei bine, multă! Să vedem de ce… Boala grandomaniei nemăsurate se molipsește… a ajuns și la noi acasă. Bănuiți ce urmează… din nou se află „pe tapet” (complet nedorit-ul, cel puțin din partea mea!), al nost’ Bulă trumpistu’… După ce i-a bălăcărit pe franțuji – chiar la ei acasă! – oripilând până și pe ultra-naționaliștii lui Marine le Pen, după ce l-a „scrofălit” și pe Monsieur le President de la Republique, după ce a mai „tras o tură” (scurtă!) pe la yankei, a binevoit să revină în patria mumă. Nici aici… nu s-a lăsat: a mai dat un interviu franțujilor – de data asta în engleză!… horribile dictu, pentru un „românaș verde” ce se mai și dă „mare om politic (!!!)” – interviu în care, nici mai mult nici mai puțin, se punea la dispoziția „poporului francez” să ajute la lupta pentru răsturnarea dictatorului „Cocoșului Galic” (i.e., același Monsieur le President de la Republique!… mai mare râsu’!). Nu-i mai ajunge „trădarea”, „falsificarea” alegerilor din „turul doi” („Cine ne-a tâmpit pe noi?” – ca să rimeze…)! E clar (nu știu dacă și pentru franțuji?): E. Macron & U.E.!… ca să vezi!… E ceva ce nu înțeleg aici… dacă Republica Moldova și Ukraina i-au dat nebunului un „NIET” categoric pe teritoriul lor, atunci de ce sublima Franță nu ar proceda la fel: un „NON”?… Recte, ținând seamă de propensiunile „cosmopolite” ale „fiului de ursar” (apud Mircea Dinescu!…), ar trebui să-i pice-n cap tot felul de lozinci, după cum urmează: „Un coup de pied au cul definitivement! ”, „A definitive kick in the ass!”, „Ein definitiver Tritt in den Hintern!”, „Un calcio del sedere definitivo!” sau „Una patada definitive en el trasero!”… Pre limba noastră strămoșească (daco-geto-romană) – Un strașnic picior definitiv în cur!. La yankei, „excepția întărește regula”… au bon entendeur, salut!…

Se adeveresc de minune versurile lui Grigore Alexandrescu (mi-s dragi și le-am invocat adeseori!):„Pe unde sare capra, mai sus căprița sare!”… I.e., „Capra”- Mesia-File-din-poveste s-a crezut un al doilea Icar: a vrut să se ridice la cer, până la Zamolxe, dar s-a prăbușit lamentabil, taman peste „Pământul Strămoșesc”… anihilându-l și pe acesta din urmă… „Căprița” – alias Gică trumpistu’ – a vrut să „țopăie” și mai și, pe la polonezi, italieni, spanioli, yankei dar și pe la urmașii lui Vercingetorix, ba și pe la cei ai lui Attila!… El – „Vocea Patriotului Naționale” – și-a învinețit coastele de atâta bătut cu pumnii în piept, spre prea-mărirea neamului, a suveranismului, a naționalismului deșuchiat… ei bine, tocmai el e gata să se vândă străinilor!…, numa’ de dragu’ auto-prea-măririi deșarte!… Până și distinsul Domn Hunor (șeful UDMR-ului și onorabil naționalist maghiar) a strâmbat din nas la „curtea” pe care Gică trumpistu’ i-o făcea lui Viktor Orban… Prezența lui în mijlocul „suveraniștilor” din U.E. răspândește o duhoare de nesuportat până și pentru zăltații ăștia… Numa’ de-alde Soloviov și Dughin îl mai mângâie pe creștetul său tâmp…


3. Fă-mă mamă românaș / S’ajung cu un cur golaș…

Aici, boieri dumneavoastră, simțiți clar unde „bat”… De vreo trei săptămâni asist la scremetele constipației politice a învingătorilor din 18 mai A.D. 2025… De-ar fi câștigat „ăla”, am fi avut de-a face cu o diaree interminabilă și… letală!… Sunt de acord că „gestarea și fătarea” unui nou guvern în Bula lu’  Pândaru, prin acordul final al celor patru berbeci politici, nu e o treabă ușoară și de rezolvat peste noapte… După colț, ne pândesc birocrații de la Bruxelles, ba chiar și „experții” F.M.I. și ai Băncii Mondiale… La altă „cotitură”, ne așteaptă „frații” / „tovarășii” noștri întru comunism (acum, re-botezați „Estul”-anti-imperialist (ce glumă bună!). Iar „groapa” – bine camuflată, pe drumul nostru ferm spre „lumea a treia a U.E.” – e săpată chiar de marii noștri „aliați”! Să fim serioși, cine dracu’ – din lumea europeană sau de aiurea – ar avea interesul ca Românica să prospere? La principalii indicatori ai nivelului de cultură și civilizație stăm catastrofal (consultați statisticile!). Dacă suntem totuși un neam inteligent, chiar performant la această capacitate (?), lucru pe care-l spunem mai degrabă noi, nu și „ceilalți”, atunci, cum se explică faptul că nu putem să trecem de „ochelarii de cal” (de partid!) și să privim cu ochii larg deschiși „interesul național”?. Interes, care este azi altoit cu „interesul european”! Și am în vedere nu numai actuala U.E. (din păcate, destul de sclerozată, timpuriu!…), ci și viitoarea Europă (o uniune, o confederație, pe baze democratice, a tuturor sufletelor de la Atlantic la Ural…). Știu, până „acolo” e un drum foarte lung iar „luminița de la capătul tunelului” zâmbește strâmb a eșec, ba chiar a utopie…

În definitiv, nimeni nu-mi poate interzice să mă consider, să mă simt cetățean european ! Sunt conștient că – aflat în proximitatea punctului terminus – nu-mi mai rămâne decât slaba consolare „speranța moare ultima!…”. Mă gândesc însă la cei ce vor urma… generația mea (pot spune, „a noastră”) nu a „gustat” din ororile războiului. Iar acesta, acum,  „bate la ușă”… Vorba aceea, cinică, „Ce este negru și bate la ușă? – Viitorul!

Cum se vor descurca ai noștri de la guvernare (de la viitoarea guvernare!) cu situația super-complexă pe care o au de rezolvat? N-am exagerat, riscăm să rămânem în „curu’ gol”? Nu mă pot pronunța încă asupra desfășurărilor politice legate de „coacerea” unui nou guvern, menit să reformeze cu adevărat (?) statul român. Voi sta și eu „la cotitură”, să chibițez, în continuare, ce se întâmplă… mă rog, atâta vreme cât mai beneficiez de „răbdarea timpului” (by the way, excelentă poveste SF!). Sunt nevoit (medical!) să plec, foarte curând, la Cluj (unde „razele” mă vor termina sau îmi vor prelungi agonia); dar este Clujul meu! Voi continua „să chibițez” și de „acolo” (sper să nu fie încă „lumea cealaltă”! ha, ha, ha!)… E mișto să „faci mișto” de moarte, nu-i așa?…

Dar, acum, vreau să închei – en fanfare! – cu zisa dragă mie: FĂ-MĂ MAM’EUROPEAN / SĂ RĂMÂN CU’ACEST ALEAN!…


Citește și:


                                                       

Categorie: Opinii
Etichete: european, politica, roman
Distribuie:
Articolul anterior
Un ADIO întârziat…
Articolul următor
Un nou proiect din fonduri nerambursabile pentru UPU Arad: sală de operații dedicată urgențelor de tip politraumă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Din aceeași categorie

virgil florea

Bine de știut

Bine de știut | Sunt o grămadă de întrebări la care, oameni normali socotindu-ne, trebuie să ne dăm răspunsuri. Să ne eliberăm de sindromul prostiei autentice prin care altcineva decide…