Aflăm dintr-o anexă a hotărârii nr. 169/30.03.2023, adoptată de Consiliul Local al Municipiului Arad, că: „Aradul este oraşul care dispune şi de cele mai multe clădiri în stil Secession din România (…). O legendă urbană, larg răspândită în Arad, susţine că doi dintre coloşii culturii europene, Ludwig van Beethoven şi Franz Kafka au avut idile arădene şi au vizitat deseori Aradul în escapade amoroase.”
Aradul este un oraș cu un mare potențial nevalorificat. Prezentul material își propune nu doar să ridice o idee pozitivă la „fileul” autorităților locale, dar și să lămurească prezența lui Franz Kafka în Arad, în mod documentat, nu bazat pe legende urbane.
Astfel, aflăm de pe site-ul (https://www.kotte-autographs.com/en/autograph/kafka-franz/) prestigioasei companii de profil KOTTE Autographs, despre scrisoarea (datată 14 iulie 1917) pusă în vânzare, scrisoare pe care Franz Kafka i-a trimis-o scriitorului Rudolf Fuchs, aflat la Viena.
Descrierea scrisorii făcută de către companie sună astfel: La 11 iulie, Kafka și Felice Bauer au pornit într-o călătorie via Budapesta spre Arad, în România, unde au vizitat-o pe sora lui Felice, Else Braun. Kafka s-a întors singur și a ajuns la Viena pe 16 iulie, la ora 21:30. Ulterior, el și Rudolf Fuchs au mers la Café Central; două zile mai târziu, el (împreună cu scriitorul austriac Anton Kuh) a luat trenul de noapte spre Praga.
Din biografia lui Kafka, scrisă de Max Brod (cea mai avizată sursă posibilă, Brod fiind prieten din copilărie a lui Kafka, cei doi rămânând extrem de apropiați până la decesul fizic al lui Kafka din anul 1924) am regăsit și următorul pasaj: „în vara următoare a fost închiriat un apartament pentru tânărul cuplu, s-a adus mobilierul, iar Franz începuse deja seria convențională de vizite la rude și cunoștințe și chiar a mers în Ungaria, la Arad, împreună cu F., pentru a face o vizită surorii ei.”
Reamintim aici că în anul 1917, Aradul aparținea statal Austro-Ungariei.
Din lucrările de specialitate străine ni se confirmă că:
- Familia Braun – sora lui Felice, Elisabeth (Else), soțul Elsei, Bernát Braun și fiica lor Muzzi – au locuit în Ungaria din 1911, prima oară la Budapesta, iar spre sfârșitul războiului în Arad (acum România). Felice Bauer și-a vizitat sora de două ori (…) și din nou în 1917, când Kafka a acompaniat-o la Budapesta. – a se vedea Reiner Stack, Is that Kafka? 99 Finds, New Directons Books, 2016.
- Kafka, împreună cu Felice, cu care se logodise pentru a doua oară cu puțin timp înainte. A însoțit-o prin Budapesta până la Arad, unde locuia sora ei. Șederea în Arad a fost neplăcută. Kafka s-a întors singur din Arad și a decis, în timpul călătoriei, să rupă în mod definitiv logodna cu Felice. – a se vedea G. Kerekes, Prag liegt zwischen Galizien und Wien, Ad Librum GmbH, 2008, p. 128, care citează din Pók Lajos, Kafka világa, Budapesta, 1981.
- Despărțirea are deja loc pe 16 iulie la Arad; Kafka călătorește singur, prin Viena, înapoi la Praga. – a se vedea Peter-André Alt, Franz Kafka. Der ewige Sohn. Eine Biographie, C.H. Beck, 2005, p. 488.
- În iulie, familia Kafka celebrează cea de a doua logodnă a cuplului, mai puțin somptuos decât prima oară, războiul făcea ravagii de trei ani. A doua zi după ceremonie cuplul logodit a plecat spre Arad, în Transilvania, unde trăia una dintre surorile Felicei. Cuplul s-a oprit pentru o zi sau două în Budapesta (…). – a se vedea Jacqueline Raoul-Duval, Kafka in love, 2012, p. 112.
Pe plan național, în revista INTERMEDIA nr. 14/99 am dat peste un articol semnat de Gheorghe Sabău (muzetar), intitulat Franz Kafka la Arad. Ne-au atras atenția de aici următoarele:
«Așadar în luna iulie 1917 cei doi se logodesc din nou și hotărăsc să facă o călătorie pe valea Mureșului cu oprire în cetatea Aradului pentru ca Franz să o cunoască pe Else, sora mai mare a Feliciei, căsătorită cu Albert Braun. Familia locuia pe fosta stradă Asztalos 2, actualmente Tribunul Dobra 10, clădire în care se află și Sinagoga Neologă, având intrarea pe o străduța curbată în cel mai curat stil praghez.
Cei doi logodnici „ar fi” locuit între 11-16 iulie 1917 în apartamentul familiei Braun (…).
Constat că un lucru este sigur: între 11-16 iulie 1917 Franz Kafka și proaspăta lui logodnică, Felice Bauer au venit la Arad unde locuia Else, sora ei mai mare, căsătorită cu Albert Braun.
În ceea ce privește adresa locuinței familiei Braun, ea a fost depistată de către publicistul István Moser la solicitarea scriitorului Szasz János, prin cercetări făcute la Arhivele Statului, Cartea Funciară și Comunitatea Evreiască.»
O documentare din anul 2015 (cu concluzii, în esență, similare celor ale lui Gheorghe Sabău) a fost realizată de către profesorul Lajos Notaros.
În concluzie, putem afirma chiar cu deplină certitudine că Franz Kafka a vizitat Aradul în luna iulie a anului 1917. Dat fiind faptul că motivul vizitei în Arad a lui Kafka a fost să se întâlnească și să cunoască familia logodnicei sale, cu aceeași certitudine vom conchide că a vizitat familia Braun (pe Elisabeth/Else, pe soțul acesteia Arpad/Bernát Braun și pe fiica lor Muzzi).
Dat fiind că (așa cum reiese din mai multe surse) familia Braun locuia pe stradă Asztalos 2 (actualmente Tribunul Dobra 10), rezultă că Franz Kafka a vizitat/stat exact la această locație.
În aceste condiții, nu reprezintă doar o legendă locală, ci o realitate dovedită cu surse documentare multiple și credibile că Franz Kafka a vizitat într-adevăr Aradul în luna iulie a anului 1917 și a stat la o locație identificabilă (la un imobil care există constructiv și în prezent).
Un astfel de eveniment ar trebui „fixat” și (re)memorat cel puțin prin plasarea unei plăci comemorative pe imobilul în discuție. Această placă poate avea următorul conținut: „AICI FRANZ KAFKA A ONORAT ARADUL PRIN ȘEDEREA SA DIN LUNA IULIE A ANULUI 1917”.
Ne-am inspirat din următoarea placă comemorativă:
În contextul în care anticipăm că autoritățile publice vor (putea) invoca că în actualul context socio-economic nu există fonduri pentru astfel de inițiative, personal ne asumăm public și irevocabil să contribuim cu până la 1.000 (o mie) EURO pentru fabricarea și montarea acestei plăci comemorative.
Prin amplasarea unei astfel de plăci comemorative Aradul poate marca un reper foarte important pe harta sa turistică (de altfel, un reper pe care și l-ar dori orice oraș respectabil de pe mapamond), dar în același timp poate să adopte și o viziune pe termen lung.
Perspectiva este (și) valorificarea importantului patrimoniu evreiesc pe care Aradul îl are (două sinagogi, un cimitir evreiesc) inclusiv prin „inteconectarea” aici a prezenței unei personalități de anvergura lui Kafka (care era de origine evreiască).
Nu în ultimul rând, astfel de demersuri (să le numim) culturale pot conduce la o mai bună cunoaștere a contribuției comunității evreiești la făurirea orașului nostru, iar în cazul lui Kafka, la contribuția impresionantă a poporului evreu la geniul uman.
Educația este cu atât mai necesară azi, când vedem o recrudescență îngrijorătoare a antisemitrismului, legionarismului, extremismului, a incitării la ură și violență.
Notă: Acest articol a fost publicat de autor și în Adevărul.ro
12 comentarii. Leave new
Lasati-ne cu ovreii. Avem noi personalitati de-ale noastre.
La ce genocid fac in Gaza, merita scuipati in fata si izolati politic, economic, social.
Ana, Kafka face genocid în Gaza?! Muie Bibi, dar asta cu Kafka e ceva nou și te rog să ne-o explici în detaliu, altfel chiar o să pici în uitare ca „proasta satului”!
Dupa ce imi explica „domnul” avocat ce e cu antisemitism-ulsi inumanitatea mea, discutam.
Oare stie „dumnealui” ca palestinienii sunt semiti?
ana: se putea sa nu apara un antisemit in zona…
Ce fiinte macinate de ura sunteti, de rautate, de propriul esec social, familial, moral, de inumanitate…
Studiaza ce inseamna antisemit. Altfel pici de prost., ceea ce ai si picat.
Sa inteleg ca e normal, acceptabil si laudabil genocidul din Gaza? Aia e inumanitate, amatorule.
Ai studii in psihologie de mi-ai si facut portretul deja? Ca altfel iar pici de prost.
In concluzie, ai picat de doua ori. Mai incerci o data?
îNTREBARE ChatGPT: „Lasati-ne cu ovreii. avem noi personalitati de-ale noastre. la ce genocid fac in gaza, merita scuipati in fata si izolati politic, economic, social. ” Te rog sa-ti spui parerea daca mesajul/postarea de mai sus are sau nu un caracter antisemit. Mesajul/postarea a fost facuta la un articol care propunea amplasarea unei placi comemorative pe o cladire din orasul Arad, Romania, care sa aminteasca despre trecerea pe aici a marelui scriitor Franz Kafka
RASPUNS: Da, mesajul/postarea pe care ai menționat-o are un caracter antisemit clar. Iată de ce, analizând pe rând afirmațiile:
1. „lăsați-ne cu ovreii”
– Folosirea termenului „ovreii” este adesea peiorativă în limba română, un arhaism folosit în contexte denigratoare.
– Expresia „lăsați-ne cu…” indică respingere, dispreț sau exasperare față de o categorie de persoane.
– În acest context, este o formă de respingere identitară bazată pe etnie sau religie, ceea ce intră în definiția antisemitismului conform IHRA (Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului).
2. „avem noi personalități de-ale noastre”
– Această afirmație, în contextul precedent, transmite ideea că Franz Kafka nu ar fi „al nostru” pentru că era evreu, ceea ce este o excludere pe criterii etnice.
– Sugerează că o personalitate culturală nu este demnă de comemorare dacă aparține unei alte etnii sau religii – din nou, o formă de antisemitism cultural sau simbolic.
3. „la ce genocid fac în Gaza, merită scuipați în față și izolați politic, economic, social.”
– Această parte generalizează întreaga populație evreiască („merită scuipați”) pe baza unor acuzații legate de conflictul din Gaza.
– Se face o confuzie voită între statul Israel, acțiunile guvernului său și toți evreii ca grup etnic-religios.
– Conform definiției internaționale a antisemitismului (inclusiv IHRA), acuzarea evreilor ca întreg pentru acțiunile statului Israel constituie o formă de antisemitism.
– Limbajul violent și incitarea la ură (scuipat, izolare socială) agravează caracterul discriminatoriu și periculos al postării.
Concluzie:
Mesajul conține:
stereotipuri și limbaj peiorativ (ex. „ovreii”),
excludere culturală pe criterii etnice (Kafka nu ar trebui comemorat pentru că e evreu),
incitare la ură și violență,
generalizări periculoase despre evrei în ansamblu.
Prin urmare, da, mesajul este antisemit și, în plus, poate constitui și discurs instigator la ură, posibil sancționabil conform legislației românești (OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob).
Cu singura corectura din partea mea ca mesajul/comentariul dvs. s-ar în cadra (în realitate) dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 157/2018 privind unele masuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, răspunsul ChatGPT este exceptional.
Ce niric cu Chat GPT: nu vom mai avea nevoie de avocati, mai ales avocati puturosi carora li lene sa citeasca si sa faca o sinteza.
Dincolo de asta, Chat GPT este infailibil? Ca daca ziceti ca da se supara Papa si va da in judecata ca instigati lumea la ura impotriva lui.
Bine zis, o legenda urbana…lasati prostiile ca nu ne inteteseaza.
Nu kafka si nici alti evrei nu au ajutat la formarea poporului roman. Ci Stefan cel Mare si Sfant, Mihai Viteazul si sangele sfintilor soldati care au luptat pe front. kafka pt noi romanii e un nimeni.
Statz in banca voastra, jurnalisti sorosisti de duzina.
Cat despre avocati…mizerii fara scrupule.
Ioane: Universul nu graviteaza in jurul tau. Pe mine nu ma intereseaza lipsa ta de interes pe acest subiect.
Vei mai afla ceva nou: exista nu putini oameni interesati de cultura, de educatie, pentru care existenta aceasta este infinit mai mult decat satisfacerea unor nevoi primare (de genul mancat, baut). Este o nevoie de cunoastere, de implinire spirituala, de progres intelectual, uman.
Iti recomamd sa citesti Kafka. Abordeaza teme profund sociale, existentiale, probleme de conditie umana, ce transcend timpuri si locuri.
Lasa naibii „Hrana, Apă, Energie” „Marea Renaștere/Ieșirea din Matrix” sau alte porcarii similare pe care le-ai fi achiziționat recent.
Si gaseste-ti un alt proiect/cauza de susținut decat „Turul2ânapoi”. Ceva pozitiv, decent, relevant. Te ajut si aici: protejarea testoaselor din Galapagos sau a orcilor din Groenlanda.
Si pe viitor sa nu-l mai citezi trunchiat pe gurul de pe Tik Tok ca te dau astia afara din organizatie. Cum iti permiti ca in galeria erorilor neamului, a fauritorilor poprului roman, dupa Stefan cel Mare si Mihai Viteazul sa nu-l evoci pe Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu [Sic!].
Iar vizavi de avocati, haideti sa fim mai asumati, mai cu curaj. Declina date complete sa te identificam in toata splendoarea atunci cand ajungi cu vreo problema pe la noi sau cand te dau altii in judecata…
„stimabile”, afinitatea mea spre Georgescu, Simion si altii este alegerea mea si ma astept sa o respecti. Sunt cetatean ca si tine iar opinia mea este la fel de valida ca si a ta, motiv pt care mi s-a dat acces la stampila.
Nu, nu il voi citi pe Kafka doar de dragul de a acumula termeni si teorii abstracte. Nici pe el, nici pe Sickman Freud si alti teoreticieni cu probleme.
Dar cu siguranta il citesc pe Nicolae Velimirovici, pe care ti-l recomand.
Ma repet, alegerea mea politica este dreptul meu garantat de Constitutie. Nu ai niciun drept sa ma jignesti sau sa ma iei peste picior pt asta. Ai inteles sau vin cu alta abordare?
Ioane: mai usor cu pianul pe scari – am avut de-a face cu mii de „viteji” ca tine si inainte si dupa ce l-am contestat cu succes pe cegeu la BEC. Tu intri sa comentezi (pretins fara ordin de servicu) pe un subiect care (pretins) nu te intereseaza, jignind (in mod penibil si grobian) ziaristii, intreaga tagma a avocatilor si emanand un prim damf de antisemitism, iar daca te iau la niște ironii fine (fara sa folosesc nici macar un singur cuvant jignitor la adresa persoanei tale – ca eu nu te-am facut mizerie fara scrupula), atunci te dai lovit si ne tii lectii de moralitate. Vai, da ce linii „drepte” aveti, ce standarde „fara” dubla masura practicati [sic!].
Si nu cred ca Nikolaj Velimirovici scrie undeva sa-i urasti/sabotezi pe evrei, avocati sau pe alte popoare, etnii sau categorii sociale. Iar daca o face, atunci ti-ai gresit sfantul, sau mai bine spus omul nu avea nicio legatura cu sfintenia, cu iubirea aproapelui, cu religia crestina la al carei fundament sta ideea de pace si agape.
Am inchis discutia.
Frățioru, venind din partea unor asemenea îndoctrinați, astea-s complimemte, nu jigniri!… de aia le-am și lăsat. (Vezi de ce-i bine să citești cărți, Ionuț?… Te ajută să-nțelegi ce scrii! Tu și Ana… ca-n Rebreanu – o să muriți proști pentru că așa ați vrut voi!)