Șoferului arestat preventiv în luna martie fiind acuzat de ultraj și acte de violență asupra agentului rutier din cadrul IPJ Timiș, Spătar Alexandru – vezi detalii AICI – i s-a revocat măsura preventivă a arestului. La începutul lunii aprilie, Judecătoria Timișoara a admis contestația împotriva măsurii arestului preventiv și a dispus înlocuirea acesteia cu cea a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile.
Ultrajul nu-i chiar ultraj, actele de violență nu există
Este important de menționat faptul că, după apariția în spațiul public a înregistrărilor de la momentul așa-zisului ultraj și a actelor de agresiune invocate de agentul rutier Spătar Alexandru la adresa sa și temeiul pentru reținerea și, ulterior, arestarea preventivă a șoferului (vezi detalii și video în articolul Un agent de la Poliția Rutieră Timiș este acuzat de abuzuri în serie | Cronologia inversă a unei răfuieli între agentul rutier Spătar Alexandru și mai mulți transportatori), s-a renunțat la acuzațiile privind așa-zisa agresiune asupra agentului rutier care, în mod evident, nu au putut fi susținute de probele video din care nu reieșea sub nicio formă că șoferul ar fi avut intenția să-l agreseze sau că l-a agresat. După cum se poate observa și în filmările de la momentul incidentului și după cum recunoaște inclusiv șoferul, acesta într-adevăr a refuzat să coboare din cabina autocamionului din motivele enunțate pe larg în articolul asociat, dar nicidecum nu l-a agresat nici pe agentul Spătar Alexandru, nici pe colegul său de echipaj care au urcat în cabină și încercau să-l dea jos, prin forță. Conform informațiilor noastre, inclusiv agenții de poliție din echipajul solicitat în sprijin au declarat că la momentul când au ajuns la locul incidentului nu l-au văzut pe șofer manifestându-se agresiv, era doar speriat și a comunicat cu ei pe un ton politicos, iar în ceea ce-l privește pe colegul lor Spătar Alexandru au declarat că nu l-au văzut rănit.
Prima contestație a șoferului împotriva măsurii arestului preventiv a fost respinsă.
A doua contestație a fost soluționată în 31 martie, în sensul că judecătorul de drepturi şi libertăţi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de înlocuire a arestului preventiv în favoarea judecătorului de cameră preliminară sesizat la data de 30.03.2026 cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara privind infracțiunea de ultraj.
Vineri, 03 aprilie, judecătorul de cameră preliminară a admis cererea și a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar pentru 60 de zile. Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.
Teste poligraf
În dosarul pentru ultraj aflat pe rol, procurorul de caz a pus la îndoială declarațiile martorilor date în favoarea șoferului, de ceilalți colegi ai săi care se aflau la locul incidentului și care au și filmat cele întâmplate. Motivul invocat fiind „relațiile apropiate” dintre șoferi. În acest caz, avocatul șoferului acuzat de ultraj a solicitat efectuarea unor teste poligraf atât pentru martorii apărării cât și pentru polițistul rutier și martorii săi. Cererea le-a fost respinsă, motiv pentru care toți șoferii prezenți la locul incidentului, dar și șeful lor, au făcut de bunăvoie testele poligraf și le-au depus la dosarul cauzei. În schimb, polițistul rutier refuză efectuarea testului poligraf.
Rămân semnele de întrebare:
- agentul rutier Spătar Alexandru a indus în eroare a organelor judiciare?
- legalitatea certificatului medico-legal obținut de agentul rutier pentru așa-zisa agresiune?
- poate fi vorba despre abuz în serviciu, fals / uz de fals și chiar pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, infracțiuni comise de agentul rutier Spătar Alexandru?
Și totuși…
La nivelul IPJ Timiș nu s-a dispus nicio verificare internă cu privire la acel incident și nu s-a verificat ce înregistrări există stocate pe bodycam-ul agentului rutier de la momentul incidentului care, conform informațiilor noastre, sunt irelevante – bodycam-ul a înregistrat imagini neclare.
Polițiștii rutieri din România sunt obligați să utilizeze bodycam-uri în timpul intervențiilor și acțiunilor de rutină. Începând cu 1 mai 2022, agenții care sunt dotați cu aceste camere au obligația să înregistreze toate intervențiile, nu doar să decidă situațiile pe care le consideră necesare. Scopul utilizării bodycam-urilor este tocmai înregistrarea acțiunilor, documentarea evenimentelor, soluționarea conflictelor și protejarea atât a polițiștilor, cât și a cetățenilor.
Mai mult, având în vedere acuzațiile din partea mai multor șoferi la adresa agentului rutier Spătar Alexandru conform cărora acesta „îi pândește în trafic în scopul intimidării”, IPJ Timiș nu a clarificat (în ciuda reclamațiilor repetate și a proceselor-verbale contestate și, majoritatea anulate, în instanță de către transportaorii vizați de abuzuri) dacă activitatea polițistului rutier s-a desfășurat în mod planificat, potrivit unui plan de activitate zilnic și a variantelor de patrulare stabilite, și nu în mod aleatoriu și discreționar, pe principiul „îi opresc unde-i prind”.
