Cuprins
1. Ce intră în vigoare la 2 august 2026
2. Chatboții trebuie să se declare
3. Deepfake-urile și conținutul generat artificial
4. Excepțiile prevăzute de AI Act
5. Problema aplicării în România
Surse
AI Act, regulamentul european privind inteligența artificială, intră într-o nouă etapă de aplicare. Din 2 august 2026 devin obligatorii cerințele de transparență: utilizatorii trebuie informați când vorbesc cu un sistem automat și când un conținut a fost generat sau modificat cu inteligență artificială.
Regulamentul a fost adoptat în 2024 și se aplică etapizat. Interdicțiile privind practicile inacceptabile au intrat în vigoare în februarie 2025. Etapa din august 2026 este prima care afectează direct experiența cotidiană a utilizatorului obișnuit.
1. Ce intră în vigoare la 2 august 2026
De la această dată se aplică obligațiile generale de transparență prevăzute în regulamentul european. Ele vizează două categorii de actori: furnizorii care dezvoltă sisteme de inteligență artificială și utilizatorii profesionali care le implementează în produse sau servicii.
Obligațiile nu sunt formulate ca interdicții, ci ca cerințe de informare. Logica declarată a Comisiei Europene este reducerea înșelăciunii și a manipulării, nu limitarea utilizării tehnologiei.
2. Chatboții trebuie să se declare
Orice sistem conversațional destinat interacțiunii directe cu o persoană trebuie să comunice clar că este o mașină. Regula acoperă asistenții din magazinele online, roboții de suport telefonic și interfețele de tip chat de pe site-urile instituțiilor și companiilor.
Informarea trebuie făcută la începutul interacțiunii, într-o formă lizibilă. Un banner ascuns în termenii și condițiile serviciului nu îndeplinește cerința.
3. Deepfake-urile și conținutul generat artificial
A doua obligație majoră din AI Act privește marcarea conținutului. Imaginile, materialele video și audio generate sau modificate substanțial cu inteligență artificială trebuie etichetate ca atare. Deepfake-urile intră explicit în această categorie.
Marcarea are două componente. Una vizibilă, pentru public. Una tehnică, în format citibil automat, care permite platformelor și instrumentelor de verificare să detecteze originea sintetică a fișierului. Textele generate artificial și publicate pentru informarea publicului privind chestiuni de interes public intră și ele sub incidența regulii.
Pentru sistemele deja aflate pe piață înainte de 2 august 2026, obligațiile de marcare și detectare devin aplicabile de la 2 decembrie 2026. Este o perioadă de tranziție acordată furnizorilor existenți.
4. Excepțiile prevăzute de AI Act
Regulamentul prevede derogări. Conținutul evident artistic, satiric, fictiv sau analog nu necesită aceeași etichetare intruzivă, ci o mențiune care nu împiedică prezentarea operei. Sistemele autorizate prin lege pentru prevenirea și investigarea infracțiunilor beneficiază de un regim separat.
Există și o excepție pentru situațiile în care intervenția inteligenței artificiale este pur asistivă și nu modifică substanțial conținutul furnizat de om. Distincția dintre asistare și generare rămâne, în practică, cea mai contestată zonă a textului.
5. Problema aplicării în România
Regulamentul se aplică direct, fără transpunere. România trebuie însă să desemneze autoritatea națională de supraveghere și să stabilească regimul sancțiunilor. Potrivit Spotmedia, cadrul instituțional de control nu era încă operațional la data intrării în vigoare.
Consecința practică: obligațiile există, dar mecanismul de constatare și amendare lipsește. Diferența dintre normă și aplicarea ei este, în acest caz, întârzierea administrativă.
Opinie: pentru redacții și instituții publice, cerințele din AI Act sunt mai puțin o povară juridică și mai mult un standard de credibilitate. Etichetarea conținutului sintetic devine, din august 2026, un criteriu verificabil de încredere.
