Cuprins
1. Ce a recomandat grupul de experți al UE
2. Rețelele sociale și pragul de vârstă de 13 ani
3. Ce funcții ar putea fi restricționate
4. Calendarul legislativ al Comisiei Europene
5. Ce ar însemna aplicarea în România
Surse
Rețelele sociale ar urma să devină inaccesibile copiilor sub 13 ani fără supravegherea unui părinte sau a unui cadru didactic, potrivit recomandărilor formulate de un grup de experți al Uniunii Europene. Comisia Europeană pregătește propuneri legislative pentru finalul acestui an.
1. Ce a recomandat grupul de experți al UE
Grupul de experți convocat de executivul european a recomandat restricționarea accesului copiilor cu vârste între 3 și 12 ani la utilizarea independentă a platformelor. Recomandarea a fost făcută publică în iulie și preluată de Agerpres.
Documentul nu are forță juridică. El constituie baza tehnică pe care Comisia își construiește propunerea de act normativ, urmând procedura obișnuită de codecizie cu Parlamentul European și Consiliul.
2. Rețelele sociale și pragul de vârstă de 13 ani
Pragul de 13 ani nu este nou. El există deja în termenii și condițiile majorității platformelor mari, dar verificarea vârstei se face prin autodeclarare, fără mecanisme reale de control. Diferența propusă este trecerea de la autodeclarare la verificare efectivă.
Președinta Comisiei Europene a formulat argumentul într-o intervenție publică: în Europa, părinții îi educă pe copii, nu algoritmii dăunători. Poziția a fost citată de Digi24.
Subiectul vine într-un moment în care mai multe state europene discută deja limite de vârstă pentru accesul la platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat. Printre țările care analizează restricții se numără Spania, Grecia, Germania și Austria. Totuși, o astfel de măsură are nevoie de coordonare la nivel european, pentru că marile platforme online sunt reglementate și prin legislația UE.
3. Ce funcții ar putea fi restricționate
Variantele aflate în analiză merg de la interdicție totală până la eliminarea selectivă a unor funcționalități pentru conturile minorilor. Printre acestea se numără recomandările algoritmice personalizate, notificările push nocturne, derularea infinită și mecanismele de recompensă care prelungesc timpul petrecut pe rețelele sociale.
Abordarea graduală este preferată de o parte dintre statele membre, care invocă dificultatea tehnică a verificării vârstei fără colectarea suplimentară de date personale, în contradicție cu principiul minimizării din GDPR.
4. Calendarul legislativ al Comisiei Europene
Propunerile legislative sunt așteptate la sfârșitul anului 2026. Din momentul prezentării, negocierile în Parlamentul European și Consiliu durează în mod obișnuit între 18 și 30 de luni pentru un regulament de acest tip.
Contextul este favorabil adoptării. Din 2 august 2026 se aplică deja obligațiile de transparență din AI Act, iar Digital Services Act prevede pentru platformele foarte mari evaluări obligatorii de risc privind protecția minorilor.
5. Ce ar însemna aplicarea în România
Un regulament european se aplică direct, fără transpunere în legislația națională. Sarcina revine autorității de reglementare desemnate ca Digital Services Coordinator, care ar trebui să verifice conformarea platformelor și să aplice sancțiuni.
Opinie: capacitatea administrativă de control rămâne principala variabilă. O interdicție privind rețelele sociale scrisă la Bruxelles produce efecte doar dacă există la nivel național resurse de audit și un mecanism funcțional de sesizare pentru părinți și școli.
