Se știe că modestia, discreția și generozitatea sunt calități care însoțesc și înnobilează valoarea. Marii oameni de cultură au devenit maeștri și modele lăsând în urmă adevărați discipoli cu personalitate proprie, care au îmbogățit cultural și spiritual comunitatea. A-ți folosi succesul doar în interes propriu, a nu moși urmași care să ducă mai departe agoniseala culturală, este o armă cu două tăișuri: pe de o parte îți poți îndepărta potențialii rivali cu avantajul de a gestiona egoist și imediat prestigiul – pe de altă parte, necultivând în jurul tău valorile cu potențial rezonabil, încurajezi impostura harnică și agresivă…
1 comentariu
Despre TEMELII
„E bine să cinstim temeliile vechi, dar nu trebuie să renunţăm la dreptul de a mai începe ceva din temelii” – Goethe. Ritmul schimbărilor din lumea de azi este din ce în ce mai alert. A ține pasul cu ele necesită informare și prospețime, deschidere spre nou, spre permanentele provocări ale vieții. Orice schimbare poate creea un anumit disconfort însă poate deveni și un stimul pentru noi experimente avantajoase. Stereotipurile, obiceiurile, confortul personal și mentalitățile obtuze acumulate mai ales odată cu vârsta, induc o rezistență mai mică sau mai mare la schimbare. Conservatorismul agresiv este simptomul epuizării resurselor…
Chemare la Târgul de Fete de pe Muntele Găina
Sâmbătă, 16 iulie, este ziua în care va începe, anul acesta, tradiționala sărbătoare a moților din Apuseni „Târgul de fete” de pe Muntele Găina. Situat la întâlnirea a patru judeţe, Arad, Hunedoara, Alba şi Bihor, Muntele Găina găzduieşte, la mijlocul lunii iulie a fiecărui an, tradiţionalul Târg de Fete. Devenit una din marile atracţii turistice, el are mai multe legende legate strâns de obiceiurile şi tradiţiile locului. Una dintre ele spune că o găină de aur venea din mină şi se aşeza pe vârful muntelui unde făcea şi clocea ouă de aur. Fugărită de locuitorii din zonă care…
Criza mijloacelor de exprimare
Este evident că ne aflăm într-o profundă criză de exprimare a artelor şi asta se observă în primul rând prin scăderea continuă a interesului din partea publicului. Artele vizuale sunt din start mai avantajate, legătura între public şi obiectul de artă fiind facilitat de diversitatea limbajului performativ şi a spaţiilor în care acesta se produce. Literatura însă este „cenuşăreasa”. Scăderea dramatică şi continuă a numărului de cititori, în special tineri, este deprimantă atât pentru scriitori cât şi pentru întreaga industrie a cărţii. În aceste condiţii se caută soluţii, idei, uneori disperate, pentru revigorarea acestei zone culturale vitale, altădată…
Reforma în cultură
Structurile culturale moştenite din vremurile „Cântării României”, sau chiar dinainte de aceasta și nereformate la timp, au început să crape. Exemplul cel mai elocvent este criza de la Opera Română, unde rezistenţa la înnoire şi experimente a atins cote maxime. Frica de schimbare și de adaptare la un sistem bazat pe management performant paralizează, din faşă, orice încercare de reformă. Este adevărat însă ca nu au existat până acuma politici care să susţină performanţa şi inovaţia în cultură, eliminarea improvizaţiei şi a managementului păgubos. Majoritatea instituţiilor de cultură şi a uniunilor de creaţie sunt conserve de mentalităţi socialiste…
Arta şi democraţia
Când nu ai habar cu ce se măsoară valoarea în artă, apelezi la democraţie. Pui de un sondaj în presă sau chiar pe stradă şi ai o acoperire democratică de nezdruncinat asupra a tot ce mişcă în cultură. Orgoliul celor ajunşi vremelnic într-o poziţie decizională este de multe ori deasupra unei abordări chibzuite şi adecvate atunci când trebuiesc luate decizii importante în domenii sensibile, cum este cultura, care cer o anumită calificare. În urmă cu ceva ani, un mare şef judeţean, prost sfătuit de consilierul său, a propus ca oportunitatea continuării apariţiei unei cunoscute publicaţii culturale să fie…
Talentul şi corupţia
Suntem încă supuşii cutumei de a se face totul pe „scurtătură”. Adică eşti un nimeni şi tratat cu dispreţ dacă nu ai pile, cunoştinţe sau relaţii atunci când ai o problemă de rezolvat. Am observat că mai multe instituţii publice sau sanitare au chiar două uşi. Una pentru „prostimea” care stă la rând şi alta pentru cei privilegiaţi, care intră şi ies cu mult tupeu aruncând o privire sfidătoare şi dispreţuitoare spre cei care ori nu au „posibilităţi” să-şi rezolve la fel problemele, fie consideră că aceste obiceiuri sunt sub demnitatea lor. Lumea artelor ar trebui să stea…





