„Cei 79 din Revetiș!” – așa titra revista „Cutezătorii”, un articol realizat în anul 1975, la Școala generlă Revetiș. Autorul materialului prezenta activitatea și realizările profesorilor și elevilor din Roșia, Revetiș și Joia Mare. Un material cu un conținut bogat: rezultate bune la faza județeană a Olimpiadelor școlare la matematică, biologie și istorie, activitățile de „lucru manual”- confecționat mături și plasă de gard, băieții, cusut și brodat, fetele- activități care aduceau bani în fondul școlii, activități sportive- handbal, fotbal, oină, tir, „lotul școlar” la CAP etc. Cuvinte de laudă și multe poze. Actorii acestui material, 10 dascăli și…
0
[Calendarul țăranului român] PANTELIILE – șapte zile înainte și șapte după Sântilie: ZILE ADUCĂTOARE DE FOC
Conform Calendarului popular, cu șapte zile înainte și șapte după Sântilie, Zeul Focului, se instituiau diferite interdicții de muncă, tocmai pentru a feri gospodăria și holdele de manifestările năprasnice ale acestuia. Alegerea zilelor nelucrătoare diferă de la zonă la zonă. Panteliile- surorile lui Sântilie erau celebrate în Transilvania în 13 și 27 iulie. Dacă țăranii nu respectau aceste zile, Panteliile se supărau și distrugeau prin pârjolire holdele semănate. Pe valea Nistrului, ziua nelucrătoare dedicată focului era sărbătorită în 15 iulie, când este celebrat în Calendarul ortodox Sfântul Mucenic Chiric și era dedicată divinității populare Chiric Șchiopul. În Muntenia…
„Sărbătoarea păsărilor” în Calendarul țăranului român
În ziua de celebrare a Sfinților Împărați Constantin și Elena, în Calendarul popular apare o sărbătoare dedicată păsărilor pădurii, numită „Constantin Graur” sau „Constandinu Puilor”. În această zi, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie, s-au împerecheat și-au construit cuiburile de Dragobete, își învață puii să zboare. Agricultorii și podgorenii nu lucrau în această zi pentru a preîntâmpina distrugerea holdelor și a strugurilor de către păsările cerului, în special de grauri. Tot în această zi, păstorii se adunau pentru a-și alege baciul, apoi aprindeau un foc mare prin care treceau oile, pentru a fi ferite de rele…
MARȚOLEA și JOIMĂRIȚA – forțe malefice în CALENDARUL ȚĂRANULUI ROMÂN
Reprezentarea mitică feminină, personificare a zilei de marți este Marțolea. Aceasta era imaginată ca o femeie bătrână „cu putere deavolească” sau ca „femeie strigoi”, care locuia în codrii pustii. Atestată sub denumirea de Marțolea, Marți- seara, Marțsara sau Marțoi în Transilvania și Banat, apare sporadic și în Muntenia, Moldova și Dobrogea, dar numai în zonele de contact cu Transilvania sau de-a lungul unor vechi drumuri pastorale frecventate de oierii ardeleni. Marțolea umblă prin sate în noaptea de marți spre miercuri pentru a surprinde femeile lucrând. Dacă nu găsește ușa deschisă, intră în casă folosindu-se de diferite tertipuri. Pe…
[DIN POPOR] „Mătcuțatul” în Calendarul țăranului român
Printre sărbătorile mijlocului de Florar, Calendarul popular consemnează Mătcuțatul fetelor și Înfârtățitul flăcăilor. Sărbătoarea poate fi întâlnită și în zilele noastre în unele sate din Banatul de munte. Mătcuțatul este un legământ pe care îl fac tinerele fete, legământ valabil până la moarte. Ceremonia consta în decuparea unei cruci dintr-o turtă frământată și coaptă de o femeie „curată”. Peste cruce se scurgeau atâtea picături de vin câte fete se legau mătcuțe, apoi cu un ban de argint se împărțea turta pentru toate fetele, care trebuiau să o mănânce, apoi invocau zeul: „Mătcălău, Mătcălău, Roagă-te lui Dumnezeu, Să ne…





