Vineri, 15 noiembrie 2024, de la ora 19:00, la Sala Capitol, în cadrul Festivalului Musica Ricercata Op. 7 | Vive la Révolution! , vă invităm la concertul simfonic intitulat Burghezul gentilom, susținut de Orchestra simfonică a Filarmonicii Banatul Timișoara, sub conducerea maestrului Gabriel Bebeșelea.
În program, se regăsesc două lucrări ce au ca temă de inspirație comedia în cinci acte scrisă în 1670 de Molière și Jean Baptiste Lully:
- Selecțiuni din Burghezul gentilom LWV 43 (1670) de Jean Baptiste Lully (1632- 1687)
- Suita Burghezul gentilom Op. 60b (1911/17) de Richard Strauss (1864-1949).
Între cele două lucrări, vom audia Concertul pentru vioară nr. 9 în Sol major, Op. 8 (1777) de Joseph Bologne, Chevalier de Saint-Georges (1745-1799), ce îl va avea ca solist pe violonistul Florin Iliescu – Artist în Rezidență al Filarmonicii Banatul Timișoara în Stagiunea 2024/2025.
Comedia Burghezul gentilom
Abordează teme legate de clasa socială, vanitate și dorința de ascensiune în societate. Această lucrare este una dintre cele mai cunoscute piese ale lui Molière și un exemplu strălucit al comediei de moravuri din perioada barocă franceză. Piesa urmărește povestea lui Monsieur Jourdain, un burghez bogat care aspiră să devină gentilom, dorind să fie acceptat în rândurile nobilimii. El își îngăduie să investească sume considerabile în lecții de dans, muzică și etichetă, sperând astfel să își schimbe statutul social. Jourdain este un personaj comic, reprezentând ignoranța și naivitatea burgheziei emergente, care, din dorința sa de a imita nobilii, devine o victimă a propriilor prejudecăți.
Jean Baptiste Lully, un adevărat revoluționar al muzicii
Compozitorul poate fi considerat inventatorul orchestrei moderne, fiind cel care a unit orchestra de coarde a lui Ludovic al XIV-lea, Les Vingt-quatre Violons du Roi (Cele 24 de viori ale Regelui), cu fanfara militară, La Musique de la Grande Ecurie (Muzică pentru Grajdul Regal/ Marea Cavalerie). Mai mult, formele barocului au fost puternic și ireversibil influențate de Lully, uvertura de tip francez bazându-se pe tipologiile componistice stabilite de către acesta, inspirând inclusiv compozitori precum Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Händel sau Henry Purcell. Inclusiv modul de interpretare a ritmicii muzicale franceze a fost stabilizat și revoluționat de către acesta, patentând o idiomatică muzicală care va dăinui secole, trecând dincolo de granițele Franței și ajungând până în muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven sau chiar Gustav Mahler.
Lully a murit într-un mod ieșit din comun
Nimeni nu avea voie să stea cu spatele la rege atunci când acesta era în încăpere, așa că Lully a inventat un mod de a-și dirija ansamblul bătând tactul în podea cu un baston cu vârf metalic, așezat cu spatele la muzicieni. După un conflict iremediabil cu Molière, Lully intrase într-un con de umbră și în relația cu regele. Încercând să-i reintre în grații, a compus un Te Deum care să cinstească reușita unei intervenții chirurgicale pe care Ludovic al XIV-lea o suferise. Dar la concertul oferit în cinstea sa, Regele Soare n-a mai apărut, așa că Lully, din ce în ce mai impacientat de imposibilitatea reconcilierii cu monarhul, nemaifiind atent la muzică, și-a înfipt bastonul în picior. A murit după câteva zile din cauza unei cangrene…
Și dacă tot vorbim despre Regele Soare, chiar acest supranume al lui Ludovic al XIV-lea vine de la Ballet de la Nuit (Baletul nopții), o lucrare din 1653 a cărei interpretare a durat 13 ore și la care au colaborat mai mulți compozitori, coregrafi și dramaturgi, printre care Molière și Lully.
„Mozart noir”
Concertul pentru vioară nr. 9 în Sol major Op. 8 de Joseph Bologne, Chevalier de Saint-Georges, este una dintre lucrările sale cele mai cunoscute, demonstrând nu doar virtuozitatea sa ca violonist, dar și inventivitatea sa componistică.
Joseph Bologne s-a născut în Guadelupa în 1745, fiind unul dintre primii compozitori de origine africană, reputația sa conferindu-i renumele de „Mozart noir” (Mozart negru).
[William Ward & Mather Brown – Monsieur de St. George, scrimer și violonist (1788)]
Richard Strauss îi aduce un tribut lui Lully
Burghezul gentilom de Richard Strauss este o suită orchestrală bazată pe muzica compusă pentru spectacolul de teatru omonim, scris de Molière împreună cu Jean Baptiste Lully. Strauss a adaptat și orchestrat muzica sa pentru a crea o lucrare independentă, care a fost prezentată pentru prima dată în 1911, ca tandem pentru opera într-un act Ariadne auf Naxos.
Molière-ul lui Richard Strauss, Hugo von Hofmannsthal, cel mai important libretist de limbă germană al începutului de secol XX, a tradus și metamorfozat piesa originară într-o manieră în care reușea să se adreseze perfect publicului din Münchenul acelor ani. În timp ce lucrau la Cavalerul rozelor, cea mai importantă operă a lui Richard Strauss și Hugo von Hofmannstahl, a cărei acțiune se petrece în Viena reginei Maria Tereza în perioada nașterii valsului, cei doi devin tot mai îndrăgostiți de creațiile lui Molière și Lully. Fascinația lor e atât de mare încât într-una dintre culminațiile Cavalerului rozelor, textul ariei cântărețului italian, „Di rigori armato il seno”, este chiar textul ariei cântăreței italiene din Burghezul gentilom. Această arie de doar două minute a ajuns să fie una dintre cele mai dificile, dar și mai cunoscute piese ale repertoriului tenoristic.
În Der Bürger als Edelmann (Burghezul gentilom), Richard Strauss aduce un tribut lui Lully atât prin orchestrația camerală, cât și citând două părți din lucrarea originară. Dar cel mai important este modul în care a translatat peste secole spiritul muzicii lui Lully, încheind lucrarea sa cu un… vals.
Biletele se găsesc la casierie, pe site-ul Filarmonicii Banatul Timișoara și pe myticket.ro: https://shorturl.at/SFN65
GABRIEL BEBEŞELEA
Este dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti şi director artistic al ansamblului de instrumente de epocă şi al Festivalului „Musica Ricercata”.
Gabriel Bebeşelea se bucură de o carieră internaţională de succes, fiind invitat al unor orchestre renumite precum Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Konzerthausorchester Berlin, Royal Philharmonic Orchestra, Orchestre National du Capitole de Toulouse, Orchestre Philharmonique de Marseille, Barcelona Symphony Orchestra, Orquesta Sinfónica de Castilla y León, Orchestra Simfonică din Singapore, Orchestra Filarmonicii Naționale a Rusiei, Orchestra Tonkunstler, Filarmonica PKF-Praga etc.
Stagiunea 2023/24 a început cu participarea la Festivalul „George Enescu”, alături de „Musica Ricercata” și Lawrence Brownlee, și a inclus dirijarea monumentalului „Gurrelieder” de Arnold Schoenberg, revenirea la Bochumer Symphoniker, Ulster Orchestra, Filarmonica din Zagreb, precum și la Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, al cărei dirijor principal a fost între anii 2016 – 2023.
Remarcabil dirijor de operă, Gabriel Bebeşelea a fost numit în 2011 dirijor principal al Operei Naţionale Române din Iaşi, devenind cel mai tânăr dirijor principal din România. În 2015 a fost numit Dirijor Principal al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.
În ultimele stagiuni, a dirijat „Mireasa țarului” de Rimski-Korsakov la Opera din Perm, „Il viaggio a Reims” de Rossini la Festivalul de Operă „Rossini” de la Pesaro, „Adriana Lecouvreur” de Francesco Cilea la Opera Națională din Timișoara (Capitală Culturală Europeană 2023) și o nouă producție „Manon Lescaut” la Teatrul Național Sloven Maribor.
Gabriel Bebeșelea este responsabil pentru descoperirea mai multor capodopere muzicale de mult uitate sau neglijate.
În 2017, pentru a scoate la lumină o astfel de muzică, a înființat ansamblul „Musica Ricercata” – un colectiv artistic internațional dedicat interpretării lucrărilor din epocile baroc până la cele moderne, punând accent pe muzica veche.
Cu Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, a înregistrat un CD cu oratoriul redescoperit al lui George Enescu „Strigoii” și „Pastorale – Fantaisie pour petite orchestre” (ediție curatoriată de Gabriel Bebeşelea).
În 2015, Gabriel Bebeşelea a studiat cu doi dintre cei mai apreciaţi dirijori din lume: Bernard Haitink la Festivalul de la Lucerna şi cu Kurt Masur la Festivalul „Aurora Clasic”. Gabriel Bebeșelea a fost îndrumat și de Alberto Zedda la Festivalul de Operă „Rossini” din Pesaro.
În 2011 a primit o bursă constând într-un stagiu de practică la Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, unde a avut posibilitatea de a asista la repetițiile și concertele unora dintre cei mai reprezentativi dirijori ai zilelor noastre: Mariss Jansons, Bernard Haitink, Herbert Blomstedt, Christoph von Dohnanyi, Philippe Herreweghe, David Zinman și Eliahu Inbal.
Născut în 1987, Gabriel Bebeşelea este câştigător al Concursului de Dirijat „Lovro von Matačić” (Zagreb 2015) şi al Concursului de Dirijat „Jeunesses Musicales” (Bucureşti 2011).
În 2018, Gabriel Bebeşelea a obţinut diploma de doctorat, cu distincția „summa cum laude”, de la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.
FLORIN ILIESCU
S-a născut la București, în 1984, într-o familie de muzicieni și a început studiul viorii la vârsta de cinci ani. Violoniști precum Christiane Edinger, Zakhar Bron, Leonidas Kavakos și Ștefan Gheorghiu l-au influențat în timpul formării sale artistice.
În timpul studiilor la Universitatea de Muzică din Lübeck (Germania), Florin Iliescu a avut prima prezență scenică în postura de concertmaestru al Filarmonicii din Lübeck, la vârsta de 19 ani. A dobândit experiență orchestrală prin colaborările cu NDR Hamburg, RSO Berlin, Opera din Frankfurt și Orchestra „Beethoven” din Bonn.
Din 2018, Florin Iliescu este prim-concertmaestru al Orchestrei Simfonice Radio din Frankfurt.
În 2019, a cântat în duo, la Alte Oper Frankfurt, cu violonistul de renume internațional Gil Shaham.
Florin Iliescu concertează frecvent ca solist, în 2022 debutând solo cu Filarmonica Südwestfalen.
În stagiunea 2023-2024 a fost Artist în Rezidență al Filarmonicii Banatul Timișoara. Susține adesea recitaluri solo în Germania, Italia, Franța, Coreea de Sud și colaborează cu orchestre de renume din întreaga lume.
Florin Iliescu cântă la o vioară construită de Gioffredo Cappa (1716).
Organizator: Filarmonica Banatul Timișoara
Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara
