Reorganizare administrativă la Arad: 18 comune și 6 orașe ar putea fi afectate, chiar județul ar putea fi comasat | În paralel, Ministerul Justiției ia în calcul desființarea Parchetelor mici, în județul Arad ar rămâne unul singur

Reorganizarea administrativă intră în faza cifrelor. În județul Arad,  18 dintre cele 68 de comune ale județului au sub 1.500 de locuitori și ar putea fi comasate, potrivit listei anunțate de președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca. Scenariul principal analizat vizează inclusiv reducerea numărului de județe de la 41 la 15, după modelul actualelor Curți de Apel, județul Arad urmând a fi comasat cu județul Timiș. Situația este valabilă la 12 noiembrie 2026 și nu există încă un proiect de lege depus în Parlament.

taxeinfo.ro

Actualizat azi · legislație 2026

Salariul tău net s-a schimbat?

Calculează exact cât rămâne din brut, la zi cu legea din 2026.

TVA a urcat la 21%.

Calculează exact cât plătești în plus la fiecare achiziție.

Impozitul pe clădiri s-a recalculat.

Verifică suma corectă înainte să-ți vină înștiințarea de plată.

Comenzi din China sau Turcia?

Taxa de la vamă pe colete se calculează diferit din 2026.

Ai câștigat la pariuri?

Calculează exact cât reții din premiu, pe barem 4/20/40%.

PFA, SRL sau microîntreprindere?

Compară taxele reale înainte să-ți alegi forma juridică.

Vinzi sau cumperi o proprietate?

Calculează onorariul notarial și taxele ANCPI din timp.

În concediu medical?

Calculează indemnizația corectă, pe codul tău de boală.

Ai venituri din chirii?

Calculează impozitul de 10% plus CASS, la zi cu legea.

26 calculatoare fiscale

2026 legislație curentă

Calculează gratuit →

În paralel, Ministerul Justiției propune reducerea parchetelor de pe lângă judecătorii de la 175 la 41 la nivel național, iar parchetele din afara reședinței de județ ar urma să fie comasate.

Miza este harta administrativă de după alegerile locale din 2028. „Dispare” primăria ca unitate administrativă, nu localitatea: satele rămân pe hartă, dar își pot pierde primarul, consiliul local și aparatul propriu. Cifrele care circulă sunt politice, nu efective.

1. Ce s-a stabilit și ce nu

Programul de guvernare, prezentat pe 15 octombrie 2026, include comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale de până la 1.500 de locuitori, potrivit Adevărul. Ministerul Dezvoltării a calculat la nivel național 429 de comune sub acest prag, pe date de populație din 2023, conform Evenimentul Zilei.

PSD este inițiatorul reformei mai ample. Dragoș Benea, vicepreședinte al partidului, coordonează grupul de lucru și a prezentat trei scenarii: comune sub 1.500, sub 3.000 și sub 5.000 de locuitori, potrivit G4Media. Scenariul de 5.000 este, în cuvintele lui Benea, „opinie personală”.

Pentru comasarea comunelor, niciuna dintre sursele consultate nu invocă un proiect de lege, o hotărâre de guvern sau un act oficial cu număr. Totul este, deocamdată, program de guvernare și declarații politice.

2. Județul Arad în cifre

Județul are 78 de unități administrativ-teritoriale: municipiul Arad, nouă orașe și 68 de comune. Cifra de 78 și cea de 68 de comune apar în declarațiile lui Cionca, relatate de AGERPRES.

3. Cele 18 comune sub 1.500 de locuitori din județul Arad

Împreună, cele 18 comune însumează 19.710 de locuitori pe aceste cifre, adică aproximativ 4,8% din populația județului (calcul al redacției). Cifrele nu coincid peste tot cu cele raportate pentru recensământul din 2021: Moneasa apare cu 738 de locuitori, Dezna cu 999, Bata cu 1.046 și Zerind cu 1.299. Cionca vorbește despre aproximativ 750 de locuitori la Moneasa și aproximativ 1.000 la Dezna. Cifrele oficiale se verifică în tabelele Institutului Național de Statistică.

Potrivit lui Cionca, 14 dintre cele 18 comune au primari PNL, iar patru au primari PSD. Cifra de 18 apare și într-o analiză a Cotidianul din 9 noiembrie 2026, realizată pe baza de date a Ministerului Dezvoltării cu cele 429 de comune sub 1.500 de locuitori: „PNL ar pierde 14 dintre cele 18 comune”. Afilierea primarilor este cea din alegerile locale din iunie 2024. Analiza confirmă numărul, nu și numele comunelor.

4. Scenariul cu 46 de comune

Un scenariu mai dur circulă din ianuarie 2025: la un prag de 3.000 de locuitori, 46 de comune din județul Arad ar urma să fie comasate și 22 ar rămâne. Cele 22 de comune rămase în acel scenariu: Apateu, Bocsig, Buteni, Fântânele, Ghioroc, Gurahonț, Livada, Macea, Mișca, Păuliș, Șagu, Secusigiu, Semlac, Șicula, Șimand, Sintea Mare, Șiria, Târnova, Vinga, Vladimirescu, Zăbrani și Zimandu Nou.

Cele 18 comune sub 1.500 de locuitori fac parte din cele 46. La nivel național, Benea a vorbit despre aproximativ 1.600 de unități „vizate” la pragul de 3.000 și despre aproximativ 2.500 la pragul de 5.000, precizând că „vizat” nu înseamnă „dispare”, conform G4Media. Pentru Arad nu există niciun calcul la pragul de 5.000.

5. Orașele: ce spun sursele și ce nu

Șase dintre cele nouă orașe ale județului au sub 10.000 de locuitori: Ineu, Curtici, Chișineu-Criș, Pâncota, Nădlac și Sebiș. Peste acest prag sunt municipiul Arad și orașele Sântana, Pecica și Lipova.

Benea a spus că orașele sub 10.000 de locuitori ar putea fi „degradate” la statutul de comună. Calculele vehiculate la nivel național vorbesc de 146 de orașe și două municipii la nivel național. Niciuna dintre surse nu aplică explicit această măsură orașelor din Arad.

Astfel, dacă pragul de 10.000 ar fi adoptat, cele șase orașe arădene ar intra în discuție. Este o deducție a redacției, nu o informație confirmată. Cionca cere contrariul: reorganizarea să pornească de la „salvarea orașelor existente”.

6. Criterii, decizie și calendar

PSD propune o matrice cu algoritm de punctare, bazată pe șase criterii: populația și demografia, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea (școli, grădinițe, medici) și serviciile publice locale. Grindeanu a adăugat veniturile pe cap de locuitor și suprafața, potrivit Atlas News. În fiecare județ ar funcționa un comitet de reorganizare pe lângă prefect, cu reprezentanți ai Consiliului Județean, Cadastrului, Direcției de Statistică, Inspectoratului Școlar, Poliției și Direcției Agricole.

Propunerea ar urma să fie adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, a spus Benea. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, propune în prima etapă doar comasare voluntară.

Etapa voluntară presupune consultarea cetățenilor prin referendum. Pentru etapa obligatorie, Benea a spus că referendumurile nu vor fi necesare, prin modificarea legilor. Nicio dată de referendum nu a fost stabilită.

7. Pozițiile aleșilor arădeni și ale partidelor

Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, a declarat pe 10 noiembrie că „o comasare voluntară nu va avea succes”. Primarii cu deschidere așteaptă să vadă ce facilități primesc de la Guvern, a spus el, iar cel mai mare obstacol ar fi „orgoliul local”. Dacă s-ar organiza referendumuri, „acestea nu vor trece”, a adăugat Cionca. „Numărul de locuitori nu ar trebui să fie criteriul de bază, ci proximitatea față de un centru dezvoltat sau potențialul unității administrative”, a mai spus el. „Moneasa, singura stațiune de interes național din județ, are venituri mai mari.”

Gheorghe Falcă, președintele PNL Arad și europarlamentar, a spus pe 17 octombrie 2025, la o conferință de presă la sediul filialei, că „România are nevoie urgentă de reorganizarea administrativă”, potrivit AGERPRES. Comasarea comunelor mici ar trebui făcută, cu excepții doar în cazuri speciale sub 5.000 de locuitori, iar legislația ar trebui adoptată până în toamna lui 2027. „Localitățile sub 3.000 de locuitori nu au acces la bani pentru a introduce apă și canalizare”, a spus Falcă. Declarația este anterioară programului de guvernare actual și nu conține cifre pentru județul Arad.

În cursul zilei de miercuri, 11 noiembrie, Gheorghe Falcă revine la tema reorganizării administrative pornind de la tema „olteanul Fifor” și-l acuză pe deputatul de Arad și pe PSD că vor desființarea județului.

Într-un articol AGERPRES din 27 martie 2026, Mircea Onea, primarul PNL al orașului Nădlac, propunea o comasare voluntară cu Șeitin și Peregu Mare, cu servicii administrative comune în prima fază și o eventuală comasare din 2028. Primarul din Șeitin, Dorin Florea (PSD), este rezervat: „Nu avem siguranța că vom fi tratați corect la împărțirea banilor”. Primarul din Peregu Mare, Kovacs Emeric (UDMR), nu vrea ca localitățile să devină „cartiere” ale orașului și ar prefera o asociere cu Semlac, păstrându-și rangul de comună. Este deschis însă la servicii administrative comune. Vicepreședintele Consiliului Județean, Sergiu Bîlcea, a propus consorții administrative ca prim pas și a spus că o comasare voluntară se face doar prin referendum. Șeitin și Peregu Mare nu apar în lista celor 18 comune publicată de presa locală.

Deputatul PSD Mihai Fifor a publicat pe 29 octombrie 2026, pe pagina sa de Facebook, o poziție despre reforma administrativă, relatată de Capital. Fifor spune că reforma este „mai mult decât necesară și, din păcate, de prea multă vreme amânată”, dar că „nu putem decide viitorul unei localități exclusiv în funcție de un prag de populație”. Cere „consultarea reală a comunităților” și garanții privind reprezentarea lor, plus descentralizare reală. Criteriile ar trebui să includă viabilitatea financiară, evoluția demografică, accesul la servicii, potențialul economic, particularitățile geografice și coeziunea comunitară. „Putem comasa zece comune și să păstrăm aceleași probleme”, a scris Fifor.

Scenariul reorganizării județelor

Scenariul principal analizat vizează inclusiv reducerea numărului de județe de la 41 la 15, după modelul actualelor Curți de Apel.

Coordonatorul grupului de lucru PSD, Dragoș Benea, a subliniat că modelul celor 15 Curți de Apel reprezintă doar un punct de plecare pentru dezbatere, urmând ca harta finală să fie ajustată în funcție de o matrice de sustenabilitate economică și demografică.

Legat de statutul reședințelor, cele 26 de județe care nu sunt sedii de Curte de Apel nu ar dispărea ca localități, ci și-ar pierde structurile administrative județene (consilii județene și prefecturi), devenind parte din noile unități regionale.

8. Parchetele de pe lângă judecătorii: de la 175 la 41

Ministerul Justiției a anunțat pe 11 noiembrie 2026 că a elaborat, împreună cu Secția pentru procurori a CSM și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, potrivit Capital. Proiectul modifică Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și a fost trimis la avizare interinstituțională. Urmează aprobarea Guvernului și trimiterea în Parlament. Ministrul Radu Marinescu a spus pentru Libertatea că măsura se poate promova „fie prin proiect de lege, fie chiar prin ordonanță de urgență”, conform G4Media.

Cele 175 de parchete de pe lângă judecătorii s-ar reduce la 41, adică 134 ar fi comasate. În fiecare județ ar rămâne un singur parchet, cu sediu principal în reședința de județ și sedii secundare permanente în localitățile cu judecătorie. Proiectul nu se aplică parchetelor din București. Din cele 175 de parchete, 108 au cel mult cinci posturi de procuror, iar 12 au funcționat fără niciun procuror între 2018 și 2026, potrivit Ministerului Justiției, citat de SpotMedia.

Comasarea desființează 134 de posturi de prim-procuror și 134 de grefier-șef. Funcțiile de conducere din parchetele din afara reședințelor devin funcții de execuție, iar personalul este reîncadrat. Economiile sunt estimate diferit: 80 de milioane de lei, potrivit lui Marinescu, și aproape 74 de milioane de lei pe an, potrivit SpotMedia. Nicio sursă nu explică modul de calcul.

În județul Arad funcționează, pe lângă Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, parchete la Lipova, Ineu, Gurahonț și Chișineu-Criș. Potrivit schemei propuse, parchetul județean ar avea sediul principal la Arad.

Secția pentru procurori a CSM și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt coautoare ale proiectului.  Data intrării în vigoare nu a fost anunțată.

Publicitate online pe Critic Arad

Pachete reclame online pentru firme

Alege ziarul preferat de audiența ta

Ajungi usor in fața aradenilor

Verifică rezultatele online

Transparența 100%

de la 1.290 lei Vezi oferte