Fond de urgență agricol UE | România cere reguli noi pentru accesare

Fondul de urgență agricol al Uniunii Europene a ajuns în centrul unei dispute între șapte state din centrul și estul Europei, printre care România, și Comisia Europeană. Într-un document oficial transmis Consiliului UE în iulie, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Croația și România cer ca acest fond de urgență agricol să poată fi accesat atunci când un fermier pierde 20% din recoltă, față de pragul actual de o treime.

Miza nu este teoretică: în vara lui 2026, seceta a lovit simultan bazinele Rinului, Dunării și Pad-ului, a redus recoltele de porumb cu până la 30% în unele state și a ajuns să afecteze inclusiv producția de energie electrică din România, prin scăderea debitului Dunării la Cernavodă.

1. Ce cer România și alte șase state UE

Potrivit unui document oficial al Consiliului Uniunii Europene, înregistrat pe 7 iulie 2026, Ungaria a transmis, în numele Bulgariei, Croației, Cehiei, Poloniei, României și Slovaciei, o poziție comună privind viitorul fond de criză al Politicii Agricole Comune (PAC).

Cele șapte state cer trei schimbări față de mecanismul actual: fondul de urgență agricol să acopere explicit pagubele provocate de fenomene meteorologice extreme; pragul de acces să scadă de la o treime din recoltă pierdută la 20% și banii să poată fi plătiți fermierilor înainte de finalizarea tuturor procedurilor administrative. În formularea celor șapte state, citată de presa central-europeană, „ajutorul vine prea târziu” în sistemul actual.

2. De ce se opune Comisia Europeană

Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a răspuns cererii celor șapte state printr-un refuz argumentat financiar. „Chiar și 900 de milioane” de euro ar fi „mărunțiș” în raport cu amploarea pagubelor provocate de secetă la nivelul întregii Uniuni, a declarat Hansen jurnaliștilor în iulie, potrivit E&E News by POLITICO  și preluată în România de Adevărul.

Suma de 900 de milioane de euro reprezintă chiar propunerea Comisiei de a dubla actualul fond de criză al PAC. Hansen a avertizat însă că, dacă UE ar trebui să acopere toate cererile statelor membre, orice sumă negociată acum ar deveni „ridicol de mică” în câțiva ani. Poziția oficială a Comisiei este că un fond permanent, mai generos, nu poate fi constituit fără contribuții suplimentare din partea statelor membre — contribuții pe care, până acum, niciun guvern nu s-a oferit să le majoreze.

3. Seceta din 2026, în cifre, în toată Europa

Datele citate de presa central-europeană arată o vară secetoasă atipică prin extindere: în Cehia, doar 32 de milimetri de precipitații au căzut în martie și aprilie, cea mai secetoasă primăvară din ultimii peste 60 de ani, cu temperaturi la nivelul solului care au depășit 50 de grade Celsius. În Ungaria, recolta din 2026 este estimată cu 10-20% sub media ultimilor cinci ani. În Franța, industria estimează cea mai mică recoltă de porumb din ultimul sfert de secol, o scădere de aproximativ 30% într-un singur an.

Notă: cifrele privind Franța, Cehia și Ungaria provin din relatări de presă central-europeană care citează surse guvernamentale și de lobby agricol naționale; nu au fost identificate, la data redactării, comunicate separate ale Eurostat sau ale Observatorului European al Secetei (EDO) cu exact aceleași valori.

4. Impactul deja resimțit în România

România a activat deja, separat de disputa privind pragul de 20%, un prim pachet de despăgubiri pentru fermieri. Potrivit Business24, vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna (UDMR), a anunțat pe 28 iulie 2026 un sprijin de până la 100 de euro pe hectar pentru producătorii de porumb și floarea-soarelui afectați de seceta pedologică din 2025, printr-un proiect de hotărâre de guvern cu impact bugetar de 155 de milioane de lei.

Din această sumă, România urmează să acceseze aproximativ 14,8 milioane de euro din actualul fond de criză al UE, restul fiind acoperit din bugetul național. Suma este semnificativ mai mică decât pierderile estimate de sectorul agricol românesc pentru 2026, unde alte surse citează pierderi de peste un milion de hectare de porumb afectate de secetă la nivel național — cifră neconfirmată încă printr-un raport oficial consolidat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

5. Poziția comisarului Hansen: prevenție, nu doar despăgubiri

Christophe Hansen susține că banii europeni ar trebui direcționați spre soluții pe termen lung — infrastructură de irigații și de apă, plus un sistem de asigurare agricolă dezvoltat împreună cu Banca Europeană de Investiții — astfel încât anii nefavorabili să fie acoperiți de prime de asigurare, nu de fonduri de urgență alocate ad-hoc.

Poziția întâmpină rezistență inegală în statele afectate de secetă. Ministerul francez al Agriculturii susține că fondul de criză al UE trebuie să rămână un instrument pentru șocurile de piață, iar riscul climatic să fie gestionat prin asigurări subvenționate separate. Ministrul polonez al Agriculturii, Stefan Krajewski, consideră însă că fondul de urgență și instrumentele de prevenție „nu ar trebui să se înlocuiască reciproc”, ci să funcționeze complementar.

6. Ce urmează

Negocierile pe viitorul buget agricol multianual al UE pentru perioada de după 2028 continuă, iar poziția celor șapte state — inclusiv România — rămâne un punct de fricțiune deschis, fără un termen public anunțat pentru o decizie finală a Consiliului UE.

De ce contează: de rezultatul acestei negocieri depinde viteza și pragul la care fermierii români primesc despăgubiri în anii de secetă — un fenomen care, potrivit datelor din 2026, nu mai este excepția, ci o constantă a verilor din bazinul Dunării.