Episodul 2: Hai, c-o-nceput balamucul!
Joi după știri, mi-am luat locul lejer în fotoliu, am ridicat screenul la laptop și am început să notez. Caz fericit cu munca în direct, că festivitatea de deschidere a World Cup 2026, a început la 20,30, iar meciul, Mexic-Africa de Sud, la 22,00, ore de la noi! Astea ne sunt accesibile, că la ce frast să te uiți până începe „Insula Iuibirii”?
N-am treabă, pe bune cu transmițătorii, știu că au băgat o căruță de bani să ne dea evenimentu’ la tv, am cunoscuți, foști colegi, prieteni acolo, dar bro, trebuie să-mi bag pixu’ – sau tastatura, mă rog – în deschiderea mondialului. Apoi și-n ce-o mai fost, ca transmitere, ca șpicăreală… Mi se rupe că-n studio – că așa ești șmecher când difuzezi un eveniment mai cu ștaif – o fost Bănică junior. Atât s-a putut! După mine să-l cheme și pe Gheboasă să-și dea cu părerea despre mondialu’ de peste ocean. Vax albina! Aaah, or fost și Răducioiu cu Stelea. Nu-i bai, ei merită, chiar dacă amândoi nu pot scoate o frază coerentă împreună.
Da mie din altceva mi-o sărit țandăra. Păi ai pe post transmisii din toată capitala. Ai oameni profi în domeniul ăsta și când începe show-ul de deschidere, gata, „lăsăm imaginile să vorbească”, vorba lui Flore, un veeeechi frate din presa arădeană. Îl știți voi ăla cu „Ole-ul mic!”. Băh, mâlc din studio, nu mi-o zis nimeni ce și cum e cu dansatorii azteci, coregrafia, date despre deschidere, cine cântă, cine dansează. Păi pe Salma o știa și pruncu lu’ vecinii mei de la zece! Ah, Hayek e feblețea mea, după a mea consoartă, normal! Mi-or plăcut cântăreții, pe una o știam, nu știu cine or fost rockerii ăia mexicani, că „ai mei” de la „A1” n-or avut un desfășurător, dacă tot se laudă și la meteo că dau mondialu’ la tv! Atât am înțeles din deschidere: „Viva Mehico!” P.S.: De cuplul ce-o comentat meciul, „altă întrebare”. Dar ei și cine-i pune să facă asta, cred că problema e la noi. Mă leși?
Nah, amu o iau pe meciuri
- vezi CASETA CU REZULTATE
Mi-am propus să bag zece în episodul ăsta. Adică de la deschidere până luni dimineața
Și-ncep cu începutul, adică meciul de deschidere al World Cup 2026, Mexic-Africa de Sud, pe Azteca, cu peste optezeci de mii de suflete în tribune. Ca o regulă generală, n-o să intru pe descris faze, ca în cronici, că la deveru’ ăsta de jocuri, nici tătă redacția de la World Soccer n-o poate face. Nu! Zic ce simt că e mai de zis din meci. Și din primul joc, m-a bucurat să-l văd pe Rafa Aguirre pe banca Mexicului, un fost fotbalist „verde”, în anii 80, super bun la Mondialul din 86, jucat chiar la ei acasă!
Da și selecționerul Hugo Broos, de la „Bafana-Bafana”, l-am apreciat mereu! Acum e un coach bătrân pe banca selecționatei Africii de Sud. Trec anii, bro! În rest, cum ziceam, Azteca, full, spectatorii, cred c-or fost mulți inspirați de cei ce-or văzut mondialele din „70-86”, c-or dat drumul la „ole-uri” ca-n acele vremuri, ovaționând fiecare pasă. Mi-am adus însă aminte că-n tribune sunt latini, când or început și să huiduiască – ca la Călan – pe „galbenii” africani. Și mai am o steluță la ce-am văzut în meciul ăsta. Ochoa, legenda mexicanilor, pe bancă, deși ăl ce-o fost titular în poartă era cred, șoferul de autocar!
Meciul în ansamblu, a fost un fel de Macea-Șicula. „Bafana-Bafana”, hazlii, mexicanii, cu Raul Jimenez mare, pe poster, subțiri, arbitrul, p-acolo și el, trăiască-i FIFA, cu Gianni al ei! O fost cum se spune în folclor, un meci gen „tusea cu junghiul”, c-așa-i când vrei o sută și patru partide! Și-am mai rămas cu spiciul brazilianului cu fluier, care o explicat o decizie a VAR, cu o engleză de gen Ion Iliescu, fie iertat! Mi-amintesc de un show Divertis, în care „Iliescu” Cristi Grețcu, spunea „Leidis end gentelemen, ză dacs hez com from ză traks”, iar „prezi” traducea textul cu „Doamnelor și domnilor, daciile se trag din camioane”…
M-am întins cu prima zi, așa că bag mare cu ce-o fost în continuare. Și derulez la meciul doi, Coreea de Sud-Cehia 2-1. Nu m-am uitat la meci. La 5? Dormeam. Și bine am făcut. Da avem rezumate și din astea mă inspir. Cehii, subțiri, n-au zvâc, au jucat la alibi, dar nu le-o ieșit. În schimb sud-coreenii, pe treaba lor. Băh și și-or ținut ritmul pe ,,tâgâdâm, tâgâdâm, pâș pâș” și-or întors scorul, luând toată spuma din amestecul din Guadalajara.
Da știți ceva? Mi-a plăcut Canada-Bosnia și Herțegovina. Bun, o dat gol Lukic, trăiască „Liga lu’ Slughiță și Găbiță”, da Jovo-i „vârf”și d-asta o fost dus acolo, să stea în gura porții și să bage capu’ când îi vine lopta…și bosniecii au meseriași să i-o dea! C-o fost 1-1, asta e și canadienii trebuiau să scoată primul punct la un mondial, măcar când sunt gazde. Da grupa asta B e cool, de urmărit!
Din grupa D, n-am văzut numa pe rezumat, SUA – Paraguay. Mdeh, surpriză și nu prea acest 4-1 cu care s-or impus americanii. Da au jucat ofensiv, au și ei piese de luat în seamă, îl las la o parte pe Pulisic și zic de Giovanni Reyna, pruncu’ lu’ Claudio, atacantul USA din anii 90-2000, fost la Leverkusen și Manchester City. Gio joacă tot le nemți, la Mönchengladbach și dacă și mă-sa, Danielle, o fost fotbalistă de națională la americani, atunci go on, Giovanni, go on USA!
La Qatar-Elveția m-am nărăvat un pic. Fraieri europenii, c-or ieșit de pe „San Francisco Buy Arena! Doar cu remiză, 1-1. Io-s cu elvețineii puțin, că am fosst ceva vreme cu treabă pe la Basel, am fost la meciuri din campionatul lor, le apreciez „școala de fotbal”. Da cu Murat Yakin coach, greu s-ajungi departe. Că dai unu’, te antrenezi apoi – practic – cu public, lejer tati, la relanti, că Embolo s-o distrat pe teren, n-o fost rost de băgat material. Ei, da antrenamentul ăsta lângă „Străzile din San Francisco” – că mai sunteți mulți care știți serialul polițist cu Karl Malden și Michael Douglas, rulat original între 72 și 77, dat la noi după Revoluție – s-o încheiat cu bucurie pentru șeicii din tribune, sau mă rog, pentru indivizii ăia cu ghafiya, ghutra și iqal pe cap și cu rochia aia lungă ce-o trag pe ei, de-i zice thobe. Și haț, 1-1 Qatarul cu elvețienii, să fie mulțumiți și clientu’ cu banu’ și banca. După jocul ăsta, mi-am notat: Nu-i de mondial ce vedem…pe bune, fără răutăcisme. Să treacă cele 72 meciuri din grupe ș-atunci mai vorbim… că atunci va începe Mondialu’!
De Brazilia-Maroc ce să zic. Prea multă efervescență pe „New York/New Jersey Stadium”, unde-or fost – zice centralizatoru’ de la turnicheți – peste 80 mii de spectatori. Da și aci umflă FIFA cu pompa. Că s-or văzut „la greu” locuri libere pe arene. Meciul, mai aproape de cerințe doar în primul act. Africanii or dat unu’ și ,,Vini” i-o egalat, gol patentat de „Junior”. Da după pauză, s-o visat, s-o filosofat, vorba lu’ „Strâmbu”, cele două combatante nu s-or avântat, că s-or temut una de ailaltă și așa, tot 1-1, că punctul din primul meci la un turneu final e sfânt.
La Haiti-Scoția, pe scurt din meci. Cred că Bostonul o trecut pe avarie la standul cu bere în marketuri, că aci scoțienii nu-s „scoțieni”. Băh, da la arenă, să dai zece dolari pe-o halbă, mersi Gianni, bea-le tu! De la Haiti s-or evidențiat – ca nume – Experience (fundaș stânga), Providence (extremă), schimbat cu Fortune și portarul Placide…Cu așa nume, vin ele și rezultatele, din astea strânse măcar, ca amu, împotriva lui McTominay.
Duminică dimineață, bându-mi cafa, mă miram că Australia o bătut Turcia cu 2-0. Da văzând rezumatul, m-am dar seama că ăi de la Antipozi, au cu ce! Și de Irankunda ăsta, un prunc de 20 de ani, fost și la Bayern Munchen în curte, veți mai auzi. Pff, dă niște goluri, „crème de la crème”. Și știți ceva? Cu-un pic de dorință, Nestory Irankunda putea juca la UTA. Pe bune! Dar asta e o altă poveste, îl pun eu odată de amicul meu care-l cunoaște pe tanzanezul ăsta ce joacă la Australia, să v-o zică. Turcia, slăbuță, trebuie mai mult dacă vrei să treci de grupe la un mundial. Capisci, Vincenzo?
Și uite așa, am ajuns discret și la Houston, unde Germania i-o făcut „franjuri” pe debutanții Curacao. Păi ce, numa Brazilia să ia 7-1 la un World Cup? Naah, tati, să ia și băieții lui Dick Advocaat, da-n america nimeni nu-i spune Dick lu’ coach-ul olandez… Eeeei, cum de ce? Io nu v-am zis în primu’ editorial ce l-am numit Fotbal dincolo de gârlă, că țin cu nemții la turnee finale. De mic, eram cu Italia, da ăștia ne-or luat „patentu’” sau s-or solidarizat cu românii, să stea acasă la tv la mondiale. Și atunci am rămas cu nemții, că știți, am „sânge bavarez”, îs cu Bayern, tot pentru că am lucrat multișor cu construcțiile și p-acolo. Da Nageslmann, să te văd cum le dai jar lu’ Havertz, Musiala, sau Wirtz și cu echipe de fotbal. Alles klar?
Rezumatul la Olanda-Japonia l-am văzut de câteva minute. Meci bun, nu c-o fost 2-2. Batavii au echipă de urcat spre… semifinale, măcar. Io-s topit de la ei după Reijnders, că-mi plac ăștia care cântă la pian. Băh, da „furnicile” astea japoneze, s-or ținut de gâtu’ olandejilor. Or luat gol, le-or dat și ei, or luat iar gol, le-or dat din nou. O și spus Koeman că cine joacă cu Japonia, ,,vigyázz”, sau mă rog, în limba lor cu mult „h și a”, „voorzichtig”, adică „atenție, măh!”
Musai să revin la Philadelphia, că și localitatea asta e celebră pentru „streets”. Știți ce zic… Și-n cazul ăsta mă refer numa la una scurtă, de 1-0. Scor cu care Cote D’Ivoire a bătut Ecuador. Nu știu de ce, da am văzut multe comentarii că sud-americanii îs de luat în seamă, pot ajunge departe. Deocamdată echipa antrenată de Beccacece – așa-l cheamă pe coach – a rămas pe „zero” că ivorezul Diallo le-o dat gol în minutul 90. Africa rules, bro! Da io rămân în minte și cu hitul lui Sash! – Ecuador. Hai să văd, Hincapie și Caicedo, puteți dansa mai pe puncte?
În final, mai am de zis ceva de-un meci. Suedia-Tunisia 5-1. Bravo suedejii mei, bine le-ați făcut! Ne-ați răbunat cu acest „fünf ”. Că amu-s 28 de ani, când am fost și noi, România – ultima dată – cu treabă la Mondial, am făcut 1-1, atunci cînd „tata Puiu” a dirijat „echipa de blonzi” în meciul cu Tunsia. Jocul la discreția nordicilor, dar mă mir că africanii au fost așa subțiri. Da, da, o dat și Gyokeres gol, să-i văd pe blonzii nevopsiți cum merg mai departe.
Cam atât pentru calupul ăsta, ne vedem joi! – vorba piesei celor de la „Vama Veche”.
