Harta lumii ONU s-a schimbat oficial pe 4 septembrie 2026

Harta lumii ONU s-a schimbat oficial pe 4 septembrie, 2026, când Adunarea Generală a organizației a adoptat rezoluția „Correct the Map”, care recomandă înlocuirea proiecției Mercator cu proiecția Equal Earth — una care arată dimensiunile reale ale continentelor, nu cele umflate artificial de o hartă veche de 450 de ani.

taxeinfo.ro

Actualizat azi · legislație 2026

Salariul tău net s-a schimbat?

Calculează exact cât rămâne din brut, la zi cu legea din 2026.

TVA a urcat la 21%.

Calculează exact cât plătești în plus la fiecare achiziție.

Impozitul pe clădiri s-a recalculat.

Verifică suma corectă înainte să-ți vină înștiințarea de plată.

Comenzi din China sau Turcia?

Taxa de la vamă pe colete se calculează diferit din 2026.

Ai câștigat la pariuri?

Calculează exact cât reții din premiu, pe barem 4/20/40%.

PFA, SRL sau microîntreprindere?

Compară taxele reale înainte să-ți alegi forma juridică.

Vinzi sau cumperi o proprietate?

Calculează onorariul notarial și taxele ANCPI din timp.

În concediu medical?

Calculează indemnizația corectă, pe codul tău de boală.

Ai venituri din chirii?

Calculează impozitul de 10% plus CASS, la zi cu legea.

26 calculatoare fiscale

2026 legislație curentă

Calculează gratuit →

Miza nu e doar cartografică. Proiecția Mercator, folosită în majoritatea hărților școlare și digitale, micșorează vizual Africa și America de Sud și mărește Europa, Rusia și America de Nord. Votul de la ONU a trecut cu 164 de state pentru, dar a scos la iveală și o fisură neașteptată: Ucraina s-a abținut, pentru că noua hartă colorează Crimeea diferit de restul teritoriului ucrainean.

1. Ce a decis Adunarea Generală ONU pe 4 septembrie

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat pe 4 septembrie 2026 rezoluția „Correct the Map”, care recomandă statelor membre, instituțiilor de învățământ și companiilor să folosească mai des proiecții cartografice cu suprafețe egale — în special proiecția Equal Earth, dezvoltată în 2018 — în contextele în care contează dimensiunea comparativă a continentelor.

Inițiativa a fost depusă de statele membre ale Uniunii Africane, alături de Bahamas, iar negocierile au fost conduse de Togo în numele grupului african, potrivit Al Jazeera. Rezoluția vine după o campanie susținută de Uniunea Africană, care descrie distorsiunea hărții Mercator drept o nedreptate cu rădăcini coloniale, vizibilă timp de secole în educație, presă și politici publice.

2. De la Mercator la Equal Earth: cum arată lumea reală

Proiecția Mercator a fost creată în 1569 pentru navigație maritimă, nu pentru educație geografică. Ea păstrează unghiurile corecte, utile pentru trasee de navigație, dar umflă suprafețele pe măsură ce te îndepărtezi de ecuator — motiv pentru care Groenlanda pare, pe o hartă Mercator obișnuită, aproape la fel de mare ca Africa, deși Africa este în realitate de aproximativ 14 ori mai întinsă.

Diferența devine evidentă într-o animație realizată de climatologul britanic Neil Kaye, care suprapune fiecare țară peste harta Mercator și o „dezumflă” treptat la dimensiunea ei reală, pe măsură ce se deplasează spre ecuator.

Sursă: reddit.com/r/dataisbeautiful — animație de Neil Kaye

Rezoluția ONU nu interzice harta Mercator, dar recomandă ca proiecția Equal Earth să devină standard acolo unde dimensiunea comparativă a continentelor contează — manuale școlare, materiale de dezvoltare internațională, hărți folosite în politici publice.

3. Comparație interactivă: cât de mare e Africa, de fapt

Cifrele sunt greu de intuit din descrieri, așa că am construit un instrument interactiv: alegeți una sau mai multe țări mari și vedeți cât la sută din suprafața Africii ar ocupa, cumulat, dacă ar fi așezate pe continent.

4. Votul: 164 de voturi pentru, un singur vot împotrivă, șase abțineri

Rezoluția a trecut cu o majoritate copleșitoare: 164 de state membre au votat pentru, un singur stat a votat împotrivă, iar șase state s-au abținut, potrivit comunicatului oficial al Adunării Generale ONU.

5. SUA, singura țară care a votat împotrivă

Statele Unite au fost singurul stat care a respins rezoluția. Ambasadorul american la ONU, Mike Waltz, a numit inițiativa un „proiect ideologic radical” și a comparat astfel de rezoluții cu niște „scoici” care se prind de activitatea Adunării Generale, obiectând în special la referirile textului la reparații și „justiție cognitivă”.

Poziția americană nu contestă distorsiunea geografică în sine, ci încadrarea politică a rezoluției — un exemplu clar de afirmație contestată, atribuită explicit sursei ei.

6. Ucraina s-a abținut: harta care umbrește Crimeea altfel

Cea mai neașteptată poziție a venit din partea Ucrainei. Pe noua hartă Equal Earth propusă de Togo, Crimeea apare colorată într-o nuanță vizibil mai deschisă decât restul teritoriului ucrainean — o diferențiere pe care Kievul o consideră inacceptabilă, în timp ce teritorii contestate din Georgia sau Republica Moldova nu primesc un tratament grafic similar, potrivit Kyiv Post.

Reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Andriy Melnyk, a declarat că Kievul nu a putut susține rezoluția în forma actuală „din cauza unei probleme specifice legate de proiecția cartografică Equal Earth”. Obiecția oficială depusă de Ucraina la ONU descrie reprezentarea țării pe noua hartă drept „complet inacceptabilă”.

Potrivit Interfax Ucraina, Melnyk a subliniat că modul în care Equal Earth înfățișează teritoriul ucrainean conține date care încalcă principiile fundamentale ale dreptului internațional privind suveranitatea și integritatea teritorială și contravine rezoluțiilor anterioare ale Adunării Generale privind neracunoașterea anexării ilegale a Crimeei de către Rusia în 2014.

7. Celelalte cinci abțineri

Alături de Ucraina, s-au abținut Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova și Serbia, potrivit aceluiași comunicat oficial ONU. Motivele individuale nu au fost detaliate public separat pentru fiecare stat, dar patru din cele cinci — Georgia, Republica Moldova, Estonia și Lituania — au un element comun: conflicte teritoriale înghețate sau vecinătate directă cu Rusia, unde granițele reale nu coincid întotdeauna cu cele recunoscute internațional (Abhazia și Osetia de Sud pentru Georgia, Transnistria pentru Republica Moldova).

Nicio sursă consultată nu confirmă explicit că acesta a fost motivul abținerii lor — spre deosebire de Ucraina, care și-a motivat public poziția.

8. Ce schimbă rezoluția în practică — și ce nu

Rezoluția „Correct the Map” este pur recomandată, nu obligatorie. Textul încurajează guvernele, școlile și companiile să ia în considerare proiecțiile cu suprafețe egale, dar nu redesenează granițele internaționale, nu redistribuie teritorii și nu impune un model unic de hartă statelor membre ONU, potrivit UN News.

Practic, niciun guvern nu este obligat să renunțe la hărțile Mercator existente. Efectul rezoluției va depinde de câte ministere ale educației, edituri de manuale și platforme digitale aleg voluntar să adopte proiecția Equal Earth.

9. Reacții și context: de ce Mercator era considerată depășită

Susținătorii rezoluției argumentează că hărțile distorsionate afectează educația, înțelegerea publică, cultura, geopolitica, narativele de dezvoltare și percepția asupra scării și potențialului Africii, potrivit The National.

Opinie, marcată ca atare: un editorial publicat tot de The National consideră că, deși repararea hărții lumii e o idee bună, rezoluția ONU „nu reușește să susțină argumentul” — o critică ce vizează formularea politică a textului, nu utilitatea proiecției Equal Earth în sine.

Dincolo de disputa politică, harta lumii ONU rămâne, pentru moment, o recomandare simbolică puternică: prima dată când Adunarea Generală recunoaște oficial că proiecția Mercator, folosită de secole, distorsionează sistematic percepția asupra dimensiunii reale a continentelor.