Labașinț are un nume pe care n-ai cum să-l uiți… da-i problema ta la ce te gândești. Din aceeași categorie semantică oarecum nedreptățită ca și Băicoi, Curtici sau Slobozia, nu-i vina locurilor ălora că un administrator neinspirat (sau poate prea inspirat) a decis că „așa să-i rămână numele!” Căci locurile sunt superbe… iar în cazul de față, păcat că-s nelocuite.
Vor fi locuite – dacă investitorilor care au cumpărat, practic, satul, le va ieși proiectul
Osvaldo Martinelli se numește „italianul din Labașinț”. „Când am venit prima oară aici, m-am îndrăgostit instantaneu de sat. Mai trăiau foarte puțini locuitori, casele erau în ruină, biserica dădea să se prăbușească… era un peisaj deprimant din punct de vedere social, dar dumnezeiesc de frumos și cu un potențial imens din punct de vedere natural. Am decis să îmi mut, pur și simplu, investițiile aici și să-mi petrec restul vieții încercând să dau viață socială acestui spațiu demn de un paradis” – spune Osvaldo oricui vrea să-l întrebe despre asta… iar visul lui pare a se concretiza deja, din moment ce a reușit construirea unui complex-pensiune agroturistică cu condiții de cazare de 4 stele care funcționează de ceva vreme la capacitățile pentru care a fost gândită.
Proiectul, unul de tip work-in-progress, e, însă, abia la începutul unui drum, pe care artizanii săi îl doresc pe cât de lung, pe atât de previzibil, de lipsit de surprize urâte… specifice vremurilor ăstora în care cel mai mare dușman al statului român parc-ar fi investitorul. Aproape 100 de hectare de, cum ziceam, paradis a achiziționat grupul condus de Osvaldo, iar fiecare parcelă pare a fi, la rându-i, un proiect diferit de precedentul și de următorul, dar legat, totodată. Așa încât se intenționează ca într-un timp relativ scurt, să se poată ajunge măcar în Labașinț, dacă nu și la Varnița pe drum asfaltat (sigur că nu se poate asta fără ajutorul autorităților… dar toți cei pe care i-am văzut pe-acolo au părut încântați și cât se poate de cooperanți – adevărul e că trebuie să fii rău intenționat sau prost să te opui la așa ceva!), oamenii să înceapă nu doar să facă din acel loc o destinație turistică preferată – ci și să-și dorească să se mute acolo.
Ce motive ai avea să te muți în Labașinț sau Varnița? Hai să le numărăm!
Un cartier liber de zgomot și înconjurat de natura în starea ei cea mai autentică, format din case construite după standardele cele mai exigente ale epocii hi-tech, la prețuri sub cele ale pieței și cu posibilități de cupărare în regim time-sharing (un sistem care presupune existenţa unui drept de proprietate asupra unui bun imobil pentru o anumită perioadă de timp într-un an – o săptămână sau două, de exemplu) – ar fi unul dintre motive. Căsuțe de hobbiți își propun italienii să construiască la intersecția naturală și sălbatică dintre județele Arad și Timiș (încep să ajungă și la noi ideile care, în țările pe care le invidiem, fac modă deja demult), făbricuțe de dulcețuri, miere și băuturi alcoolice unicat în care să-și dorească să învețe o meserie frumoasă orice tânăr din zonă – actualmente fără viitor.
Sâmbătă, 9 aprilie, 2016 investiția a fost sfințită în conformitate cu datina ortodoxă…
asta ca o dovadă că urmașii foștilor colonizatori ai Daciei își doresc chiar mai mult decât o împrietenire formală – vor să se integreze inclusiv spiritual… să fie printre primii care aplică ecumenismul tocmai promovat de cele două Biserici. Au fost prezente oficialități din județele Arad și Timiș – primarii de Lipova și Șiștarovăț, deputați, directoarea GAL de pe zonă – și invitați din Italia și România.
Avem prilejul de a asista îndeaproape o investiție care pornește frumos, de la idei morale și estetice de bună calitate – așa că vom urmări îndeaproape ce se întâmplă în Labașinț.
2 comentarii. Leave new
Ioane dacă ai fost la inaugurare,te rog informează-ne cum este drumul.?
Nasol… nu chiar nefrecventabil… dar daca mergi cu 20 – 30 kmh e ok.