Printr-o lege care intră în vigoare joi, 21 martie, mecanismele de prevenire a risipei urmează să devină obligatorii pentru firme, fiind introduse și o serie de obligații pentru autoritățile și instituțiile care pot ajuta la combaterea acestei risipe. Legea combaterii risipei alimentare prevede o serie de măsuri pe care le pot lua operatorii economici pentru a reduce acest fenomen, însă aceste măsuri au fost facultative până acum.
Începând cu 21 martie, firmele vor avea obligația de a implementa măsuri precum vânzarea la preț redus a produselor alimentare aflate aproape de data de expirare, redistribuirea gratuită a alimentelor către operatorii receptori sau către alți operatori economici, utilizarea produselor alimentare pentru hrana animalelor, direcționarea produselor de origine animală devenite improprii consumului uman către utilizatori înregistrați în vederea utilizării de material pentru hrana animalelor din adăposturi sau trimiterea produselor alimentare alterate pentru transformarea în compost sau biogaz. Unele dintre aceste măsuri sunt deja prevăzute de Legea 217/2016, altele sunt introduse de noua lege.
De asemenea, noua lege conține o prevedere ce vizează firmele din industria ospitalității, care vor trebui să permită clienților să ia la pachet, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare, alimentele pe care le-au comandat, dar nu le-au consumat (posibilitatea care există și acum la multe restaurante). Totodată, vor trebui să informeze despre această posibilitate în mod clar și vizibil în meniu.
Prin această nouă lege, inițiatorii urmăresc și introducerea de obligații specifice în sarcina autorităților și instituțiilor administrației publice, precum:
- obligația pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în consultare cu Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, de a întocmi o strategie națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, care trebuie actualizată o dată la cel mult cinci ani;
- implementarea unor măsuri de luptă împotriva risipei alimentare de către instituții, acolo unde sunt gestionate produse alimentare;
- crearea unei platforme naționale de către MADR pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare în cadrul căreia operatorii economici și cei receptori vor trebui să introducă informațiile obligatorii conform legii deja existente (platformă ce ar trebui finalizată până la 30 iunie 2025).
Neintroducerea în această platformă, la șase luni de la momentul în care va deveni funcțională, a planului de diminuare a risipei alimentare, alături de acțiunile întreprinse sau rezultatele obținute de către operatorii economici, va putea fi sancționată cu amenzi cuprinse între 10.000 și 40.000 lei. Totuși, această sancțiune nu va viza microîntreprinderile și întreprinderile mici. Platforma va trebui pusă în funcțiune până în martie anul viitor, potrivit noii legi.
Legea recent publicată are ca scop, din punct de vedere social, distribuirea alimentelor care, altfel, ar fi devenit deșeuri într-un termen scurt/ mediu. Astfel, persoanele care trăiesc sub pragul sărăciei vor putea beneficia de hrană, asigurându-se o alimentație și un nivel de trai sănătos, susțin inițiatorii legii.
Firmele care donează alimentele beneficiază și de o serie de facilități fiscale, cum ar fi reducerea impozitului și scăderea bazei de impozitare. De asemenea, comercianții nu datorează TVA pentru alimentele pe care le donează, iar încheierea contractelor de donație nu implică necesitatea formei autentice.
Vezi Legea nr. 49/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2016 și Legea 217/2016
Foto – Google
